Leonida Lari, figură emblematică a Mișcării de renaștere și eliberare națională din perioada 1986-1992, mișcare ce a adus în prim-plan identitatea națională, limba română, alfabetul latin, independența țării, poeta care „a scris cu propria-i viață, cu datul unui neam, care își găsește în ea instrumentul, cântecul și ecoul… Crăiasă blândă, dar în același timp neîndurătoare ce stăpânește în mod spontan peste metafora de mare forță, peste fericite împerecheri de cuvinte, care pot face gloria oricărui mare poet…” (Marin Sorescu), ar fi împlinit 75 de ani la 26 octombrie. (26 octombrie 1949 – 11 decembrie 2011).
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE

Cu acest prilej, la Muzeul Național al Literaturii Române a fost vernisată expoziția omagială „Frații mei de sânge, de-am ajuns aci,/ Nu e nicio moarte care ne-ar muri”, desfășurată în sala de expoziții numărul 1 pe data de 24 octombrie curent. Evenimentul a fost moderat de Maria Șleahtițchi, directoarea muzeului.


Ion Hadârcă, poet, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Alexandru Burlacu, profesor universitar, Vladimir Beșleagă, scriitor, Ivan Pilchin, scriitor, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova au evocat în cuvinte emoționante personalitatea Leonidei Lari, talentul, poziția civică, curajul, generozitatea, abnegația și perseverența cu care a luptat pentru idealurile naționale.


Poetul Ion Hadârcă a împărtășit publicului amintiri despre generația poeților anilor `70, menționând că „Leonida Lari a avut o voce distinctă printre tineri, ea s-a situat în vecinătatea imediată a lui Grigore Vieru, a lui Liviu Damian, Ion Vatamanu, Gheorghe Vodă. Ea s-a atașat de la bun început idealurilor romantice, plutind în sferele transcendente, despărțindu-se astfel de tehnicile realismului socialist. Nici în literatură, nici în politică Leonida Lari nu a avut complexe, îi trata pe toți cu același discernământ și din perspectivă valorică. O țară întreagă a admirat-o, în calitatea ei de politician. Să ne amintim că ea a avut curajul de a polemiza chiar și cu Gorbaciov, cerându-i să condamne pactul Molotov-Ribbentrop”.


Leonida Lari nu a fost o martoră contemplativă a timpului său, ea a reușit prin vers să contribuie la cristalizarea conștiinței de neam a semenilor săi – acesta a fost unul dintre mesajele rostite de vorbitori.
Poetul Ion Hadârcă și actorul Mihai Iorga, soțul Leonidei Lari, au recitat poeme.


***
Expoziția aniversară reface parcursul cronologic al vieții și activității literare și politice al poetei.
Prima parte – Leonida Tuchilatu: elevă, studentă, debut literar, căsătorie (anii `60-`70) – prezintă fotografii cu părinții Nadejda și Ion Tuchilatu, fratele Leonard la Bursuceni, imagini din anii de studenție la Facultatea de filologie, Universitatea de Stat din Moldova (1966-1971), primele manuscrise-caiete cu poezii, volumul de debut Piața Diolei, discutat la Uniunea Scriitorilor în anul 1968 și înalt apreciat de Mihai Cimpoi, Liviu Damian, Serafim Saka, Vladimir Beșleagă, Aureliu Busuioc, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. Cartea a fost recomandată spre publicare, dar a văzut lumina tiparului abia în 1974, în colecția „Debut”, cu o prefață semnată de Andrei Lupan. La vârsta de 18 ani poeta își ia pseudonimul Leonida Lari, Lari simbolizând zeul cuvântului în mitologia indiană. O suită de fotografii reflectă momente speciale de la nunta Leonidei cu actorul Mihai Iorga (1972) și cu copiii cuplului: Romana, Cristina, Emanuela.


Partea Leonida Lari – anii `80 cuprinde cărți de versuri care au văzut lumina tiparului în această perioadă – Mitul trandafirului, cu o prefață semnată de George Meniuc (1985), Scoica solară, cu o prefață semnată de Valentin Roșca (1987), Dulcele foc (1989), cartea cu povești pentru copii și adolescenți Insula de repaus (1988), cartea de versuri pentru copii Lumina grăitoare, ilustrată de Andrei Țurcanu (1989). Două fotografii istorice cu echipa redacțională a revistei Glasul – prima publicație în grafie latină din Republica Moldova (1989), ziarele Glasul și Glasul Națiunii (din 1994) – conduse de Leonida Lari în calitate de redactor-șef, rețin atenția publicului.
O notă distinctivă a expoziției o prezintă perioada 1990-2000. Membră a Biroului permanent al Frontului popular (1990-1992), președintă a Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova (1990-1997), deputată în Parlamentul României din partea Partidului România Mare în trei legislaturi consecutive 1996, 2000, 2004, Leonida Lari desfășoară o susținută activitate politică reflectată prin fotografii cu mari personalități ale timpului, documente, corespondență cu cititorii, toate reflectând plenar atmosfera acelor ani grei consacrați luptei consecvente pentru idealurile naționale. Expoziția include și cărțile de referință ale scriitoarei din această perioadă: volumele Anul 1989 (1990), Lira și păianjenul, cu o prefață de Marin Sorescu (1992), Epifanii (1994), Lunaria, Scrisori de pe strada Maica Domnului (1995), Între îngeri și demoni (1998), Epifanii și Teofanii (2005), Sibila cu ilustrații și prezentare grafică de autoare (2006), 101 poeme (2009).


Parcursul expozițional se încheie cu un șir de picturi – tainice vibrații sufletești ale poetei transpuse în culori – realizate de Leonida Lari în ulei pe lemn, ce se află în Colecția Arte plastice a MNLR. Picturile au fost donate muzeului de familia poetei.
O parte însemnată dintre fotografiile expuse provin din colecția Fotografii a muzeului și sunt realizate de Nicolae Răileanu, iar fotografia Leonidei Lari din 27 august 1991 a fost realizată de fotoreporterul Mihai Vengher.
Printre aprecierile expuse reținem gândurile scriitorului român Cezar Ivănescu:
„Leonida Lari poartă și un nume pe măsura frumuseții chipului și este marea poetă de azi a Românilor și acest adevăr mi s-a impus ca o evidență ascultându-i poemele murmurate, psalmodiate… Bântuită de un duh sfânt dumnezeiesc, cu o certă vocație mistică, încă din fragedă copilărie, Leonida Lari întruchipează și comunică prin versurile sale o rară și o desăvârșită armonie cu sine și cu vocația sa, cu fabulosul ținut moldav care a zămislit-o, cu Ființa Absolută care o luminează… sufletul ei nu a ieșit o clipă din orizontul miracolelor și respirația versului are fluiditatea rugăciunii: eticul, esteticul și religiosul se topesc într-un enunț de o sublimă candoare”.
Expoziția va putea fi vizitată până la sfârșitul anului.






Cezaria VASILACHE, muzeografă, șefa secției
Muzeografie și proiecte expoziționale, MNLR
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE