Expoziție, la Parlament, în memoria victimelor deportărilor staliniste. Printre exponate, documente de arhivă și obiecte care aparțin deputatei Valentina Ghețu, născută în Siberia într-o familie de deportați

211
0

Parlamentul găzduiește, în aceste zile, o expoziție tematică dedicată celor 75 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Expoziția conține copii de fotografii și documente din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor. Acestea fac referire la istoriile de viață ale mai multor persoane deportate, care locuiau în diferite localități ale țării, erau de diferite naționalități și ocupau diferite poziții sociale. Printre acestea se numără Ivan Apostol, care a fost deportat împreună cu familia în regiunea Kemerovo, fiind catalogați ca naționaliști, familia Iasâbaș – deportată ca familie de chiaburi în regiunea Iujno-Kazahstansk, familia Cebanov – deportată pentru apartenență la un partid politic, Lilia Peresecenscaia-Uciteti – deportată cu familia în or. Cimkent, Republica Kazahstan, Maria Ghinculova – deportată la vârsta de 69 de ani, pentru că era soție de fost primar etc.

Expoziția mai ilustrează și istoria familiei deputatei Valentina Ghețu. O serie de fotografii vechi, de familie, documente originale și obiecte din colecția deputatei vorbesc despre povestea tristă trăită de familia Simon din satul Zăbriceni, raionul Edineț. Printre obiecte se regăsește și un samovar vechi, de peste 200 de ani, pe care Valentina Ghețu l-a răscumpărat după ce familia sa a revenit din Siberia și îl mai folosește cu ocazii speciale. De asemenea, sunt expuse prosoape și fețe de masă croșetate în Siberia de mama și bunica parlamentarei, dar și câteva șaluri purtate de membrii familiei.

Familia Valentinei Ghețu – mama și bunicii – au fost deportați în Siberia în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. Parlamentara, împreună cu frații săi s-au născut acolo, într-o familie de deportați. „Provin dintr-o familie multietnică, mama fiind moldoveancă, iar tatăl meu german. Trecutul meu și al familiei mele a fost trist și ne-a marcat pe viață. Mama mea Lidia, care avea 18 ani și bunicii mei din satul Zăbriceni, Ion și Maria Simon, au fost treziți de soldați și deportați ca dușmani ai poporului. Prin câte greutăți, suferințe și chinuri am trecut eu și frații mei, părinții, bunicii, rudele, vecinii și tot neamul nostru nu mi-ar ajunge o viață întreagă să povestesc”, a relatat deputata Valentina Ghețu.

Povestea de viață a deputatei servește drept mărturie a tragediei trăite de poporul nostru. „Eu nu am avut norocul să mă nasc în Moldova, patria mamei și a buneilor mei, dar aici s-au născut copiii mei. Republica Moldova este patria mea și, de când m-am născut, lupt și o să lupt pentru ca generațiile tinere și cele viitoare să nu treacă prin calvarurile impuse de regimuri totalitare. Vreau să trăim într-o țară democratică, unde sunt respectate drepturile omului. Dragi oameni de bună credință, haideți să învățăm din lecțiile istoriei, din suferințele părinților mei și ale mele, să ne unim pentru o Moldovă europeană”, a fost îndemnul deputatei Valentina Ghețu.

Amintim că, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a deportat zeci de mii de persoane, inclusiv femei, copii și bătrâni, pe care i-a dus în Siberia în lagăre de concentrare, iar averile lor au fost confiscate. Mâine, 6 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului și este zi de doliu național.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE