Ilie Motrescu, Opera poetică

566
0
În imagini: aspecte de la eveniment. Fotografii de Nadejda Roșcovanu, MNLR

„… Când capacul a fost dat la o parte, a apărut Ilie. Trist, nebărbierit, tras la față, nu așa cum ni-l arătaseră cei de la secția de miliție. Era chiar el. Numai nu vorbea. Medicul legist, milițianul și cu acel cineva care asista la deshumare au rupt-o de fugă și s-au făcut nevăzuți. A țâșnit din pământ Tărâțeanu cu martorii și fotograful. Nimeni nu a mai putut împiedica mersul lucrurilor. […]

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Azi se știe că Ilie Motrescu a fost găsit înecat în Prut și îngropat în taină în cimitirul din Cernăuți, neidentificat, fără ca cineva să se intereseze prea mult să afle cine este el și cum a ajuns în Prut. Apoi, după o lună și jumătate de căutări, a fost deshumat din cimitirul din Cernăuți și dus acasă la Crasna…”,  evoca cu durere și revoltă ziaristul Ion Țâbuleac, cel care găsise mormântul după îndelungi cercetări la morga și cimitirul orașului. („Hora vieții”, volum postum, Cernăuți, 2001)

Arcadie Suceveanu

Aceasta este tragica poveste a poetului și publicistului bucovinean de numai 27 de ani, dispărut în împrejurări neelucidate până la capăt, la 26 iulie 1969, în timp ce pleca, la sfârșit de săptămână, acasă la Crasna și care, din spusele martorilor, nemaiașteptând cursa la autogară, a urcat într-o „Volgă”…

Atmosferă

Biografia lui Ilie Motrescu este pe cât de scurtă, pe atât de dramatică. S-a născut la 18 august 1941, în comuna Crasna-Putnei, județul Storojineț, România (azi regiunea Cernăuți, Ucraina), în familia Aniței și a lui Ionică Motrescu, fiind al șaselea copil. Tatăl lui Ilie, arestat în august 1944, a fost trimis la muncă silnică, în condiții inumane, la construcția canalului „Marea Albă – Marea Baltică”. La mai puțin de un an, epuizat de frig și foame, își află acolo sfârșitul. Mama Anița rămâne singură, având în grijă opt copii. După absolvirea școlii medii, Ilie Motrescu își continuă studiile la Facultatea de Filologie și Muzică a Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, R.S.S. Moldovenească (1959-1964). În perioada 1964-1965 este militar în termen, apoi, întors la baștină, lucrează ca profesor de română și muzică la Școala medie nr. 4 din Crasna (1965-1967). Din aprilie 1967 și până la moarte (iulie 1969), este angajat ca redactor literar la secția de cultură a ziarului regional „Zorile Bucovinei”, proaspăt înființat chiar în 1967.

Cezaria Vasilache, moderatoarea evenimentului

„Generația mea a crescut și s-a format sub spectrul morții lui Ilie Motrescu. Enigmatica sa dispariție din vara anului 1969 era în același timp un avertisment indirect pe care KGB-ul ni-l adresa și nouă, tinerilor poeți români din Bucovina, „naționaliști” prin definiție, care trebuiau „reeducați” prin înfricoșare, obediență și reducere la tăcere. Noua generație de scriitori ce se prefigura la Cernăuți la sfârșitul anilor `70 – începutul anilor `80 nu putea fi decât un motiv de îngrijorare și neliniște pentru autoritățile care urmăreau iradierea trecutului „burghezo-moșieresc român”, denaturarea și eclipsarea memoriei istorice românești în „Bucovina sovietică”, eliminarea definitivă a elementului autohton din viața social-culturală. Ilie Motrescu devenise pentru noi emblema tânărului poet și ziarist care plătise tribut de sânge pentru demnitatea de a fi român, pentru gândirea și atitudinea sa nonconformiste, ce nu se prea înscria în cutumele ideologice ale regimului”, mărturisește poetul Arcadie Suceveanu în Postfața volumului.

Grigore Motrescu, fratele marelui dispărut

Scoaterea de sub tipar a volumului Opera poetică de Ilie Motrescu la editura Druk Art, Cernăuți, 2023, a  prilejuit emoționantul eveniment omagial dedicat poetului, desfășurat pe 12 iunie curent, în cadrul Miercurilor literare, la Muzeul Național al Literaturii Române, în prezența unui public pe cât de numeros, pe atât de select.

Grigore Motrescu

Valoroasa ediție apărută în Colecția „Scriitori români din Cernăuți”, seria „Literatura artistică”, conține poezii publicate în volume postume de către devotatul prieten al poetului, jurnalistul Ion Țâbuleac (1940-2020), tatăl bine cunoscutei scriitoare Tatiana Țâbuleac, dar și texte inedite alese de îngrijitorii ediției din manuscrisele lui Ilie Motrescu. Cartea este rezultatul muncii migăloase a unor oameni de înaltă cultură, care au considerat de datoria lor morală să facă cunoscută poezia lui Ilie Motrescu – „monadă de diamant pe harta imensă a liricii românești dintotdeauna” (Arcadie Suceveanu, Postfață) – noilor generații de cititori. Astfel, volumul a fost coordonat de poetul, criticul și istoricul literar bucovinean Ștefan Hostiuc, care a efectuat selecția poeziilor, a scris Prefața și a elaborat tabelul cronologic. Notele și comentariile meticulos documentate sunt semnate de Ștefan Hostiuc și Ion Țâbuleac. Postfața cărții – Ilie Motrescu: poezie și destin – aparține poetului Arcadie Suceveanu. În Fragmentarium sunt incluse versuri nefinalizate, reflecții, însemnări. Secțiunea Post-scriptum conține narațiunea dramatică a căutărilor mormântului poetului și un dur rechizitoriu la adresa autorităților cernăuțene indiferente, semnat de Ion Țâbuleac.

Ion Hadârcă

La lansarea cărții au participat scriitorii Ștefan Hostiuc, Arcadie Suceveanu, Ion Hadârcă, Vladimir Beșleagă, Dumitru Apetri, care au evocat viața, personalitatea, opera „celui care a trecut prin viață ca un bolid ce s-a stins în ape” (Ștefan Hostiuc), au făcut analize subtile ale versurilor (Ștefan Hostiuc, Arcadie Suceveanu, Ion Hadârcă),  au dat citire unor poezii, printre care Cântecul vâslașului („odisee a spiritului pe căile inițierii și cunoașterii, în căutarea idealului suprem”), Hora vieții („ horă a esențelor, joc tragic al existenței circumscrise în trei timpi esențiali: al venirii, al devenirii și al re(de)venirii”), Semn („poezie emblematică, mostră de mare poezie, care poate fi citită ca o mică istorie, concentrată și esențializată, a neamului românesc de la poalele Carpaților”),  poeme care pot fi considerate „adevărate piese de rezistență care ar face onoare celor mai selecte și pretențioase antologii de poezie” (Arcadie Suceveanu).

Maestrul Vladimir Beșleagă

Fratele mai mic  al poetului – Grigore Motrescu – care a venit la acest eveniment literar însoțit de  fiul său Marian și nepotul Vlaicu Motrescu, a depănat, cu mare emoție și tristețe, amintiri despre familie, despre ultima întâlnire cu fratele la Cernăuți, când, îngrijorat, acesta îi vorbise despre o poezie ajunsă în atenția serviciilor kaghebiste…

Evenimentul s-a produs într-o ambianță cu mare încărcătură emoțională și spirituală. Îngrijitorii ediției Ilie Motrescu, Opera poetică au fost felicitați nu doar pentru conținutul volumului, ci și pentru excelenta prezentare grafică, realizată de Marian Motrescu, nepot de la frate al poetului.

Ștefan Hostiuc

Ca o concluzie la evenimentul omagial consacrat poetului pot fi citate cuvintele lui Ștefan Hostiuc de pe  coperta a patra a volumului : „Chiar dacă a publicat numai șapte poeme în timpul vieții, și toate într-un ziar de provincie, chiar dacă timpul i-a dăruit prea puțini ani de viață, iar istoria i-a pus sub sechestru numele, chiar dacă nu tot ce a scris s-a păstrat și nu tot ce s-a păstrat prezintă aceeași valoare, Ilie Motrescu rămâne, ca poet și ca destin, o prezență vie a literelor românești din nordul Bucovinei. Vitalist și tragic deopotrivă, practicând o poezie „cu fața la viață /  [și] cu spatele către pământ, către adânc” colocvială și gravă, încărcată de sensuri existențiale și metafizice, scrisă mai degrabă cu bărdița, decât cu penița, acest poet cu fire vulcanică, din tinerețe logodit cu moartea, ar fi fost cu siguranță, dacă mai trăia, lider de generație. Moartea, însă, l-a ridicat mai sus. Ilie Motrescu ilustrează, de la înălțimea scrisului său, zborul frânt al poeziei cernăuțene din ultima jumătate a secolului XX”.

 

Cezaria VASILACHE,

șefa secției „Muzeografie și proiecte expoziționale”, MNLR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE