Alegerile din Găgăuzia sub umbrela Rusiei. Ar trebui anulate?

Duminica aceasta, 14 mai 2023, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din Turcia, au avut loc alegerile pentru guvernatorul (bașcanul) Găgăuziei. Dacă la Ankara situația este încă incertă, referitoare la cine va câștiga duelul electoral dat între Recep Tayyip Erdogan și Kemal Kilicdaroglu, atunci la Comrat, “frații mai mici” au decis cine să câștige – banii murdari.

Din păcate, nu a existat un candidat care să se lupte pentru drepturile minorității găgăuze, ci mai degrabă cei doi candidați, Evghenia Guțul și Grigorii Uzun, au demonstrat care dintre ei este mai servil Moscovei. Pentru a înțelege mai bine componența lingvistică a regiunii autonome, putem analiza numărul de buletine tipărite la aceste alegeri. Astfel, pentru al doilea tur de scrutin al șefului Găgăuziei au fost tipărite 93572 buletine de vot, dintre care în limba găgăuză au fost tipărite  3617 (3,8%), în limba română – 3230 (3,4%) și în limba rusă – 86725 (92,6%). Practic, observăm cât de turcici sunt locuitorii Găgăuziei, care au fost supuși unei rusificări constante până în momentul de față. Nu este de mirare ca toți candidații la alegerile de la Comrat să abordeze o poziție pro-rusă, funcționând, de fapt, ca niște instrumente ale Federației Ruse prin care se încearcă împotrivirea față de vectorul asumat pro-european anunțat la nivel central.

Doi candidați, o singură viziune

Câștigătorul acestor alegeri controversate este Evghenia Guțul, candidata partidului „Șor” care a obținut 52,39% dintre voturile exprimate. Aceasta va deveni Bașcanul Autonomiei Găgăuze și membru în Guvernul Republicii Moldova, desigur dacă aceste alegeri vor fi validate de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova care are în subordinea sa Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia.

În campania electorală Evghenia Uzun, alături de oligarhul fugar condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, Ilan Șor și organizatoarea manifestațiilor de destabilizare în cele mai nefaste timpuri, Marina Tauber, au promis găgăuzilor investiții în valoare de jumătate de miliard de euro, adică jumătate din suma furată prin devalizarea băncilor moldovenești numită generic “Furtul Miliardului”. Au mai asigurat locuitorii Găgăuziei de construcția unui parc de distracții – GagauzLand pe modelul OrheiLand, o adevărată afacere de spălare a banilor murdari cum a fost și cea a concesionării aeroportului din Chișinău, de exemplu. Iar cel mai important în campanie este faptul că pentru candidatul Partidului „Șor” au făcut agitație electorală cei mai îndrăgiți artiști ruși și susținători ai războiului din Ucraina și anume Filip Kirkorov, Stas Mihailov și Nicolai Baskov.

De cealaltă parte, fostul deputat în Parlamentul Republicii Moldova și în Adunarea Populară a Găgăuziei, Grigorii Uzun, a fost susținut de Partidul Socialiștilor în frunte cu fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, unde a obținut un scor destul de bun, de 47,61%. La manifestațiile din campania electorală, Igor Dodon, alături de candidatul cu dosar penal pentru vătămare corporală, a promis că, atunci când Dodon va redeveni președinte, îl vor aduce pe Vladimir Putin chiar în Găgăuzia. Desigur că aceasta campanie electorală a fost un prilej și pentru Igor Dodon de a-și face campanie pentru Partidul Socialiștilor, din noua funcție de lider al PSRM, însă fără izbândă de această dată. 

Investiți europene, candidat pro-european?

Din păcate, în cele două tururi de scrutin nu a participat nici măcar un candidat cu viziuni pro-europene. Având în vedere faptul că Găgăuzia și-a obținut autonomia în 1994,cu presiunea Federației Ruse și implementată prin votul Partidul Agrar din Moldova cu viziuni pro-ruse, găgăuzii au ales de atunci, fără excepție vectorul estic.

Cu toate că Uniunea Europeană și România au avut mereu o poziție de susținere și stimulare economică față de Comrat cu proiecte de zeci de milioane de euro pe an, găgăuzii nu au înțeles nici până în ziua de astăzi cine investește cel mai mult în regiune. Și aici putem menționa cel mai bun drum național din Republica Moldova care este șoseaua care duce spre Comrat, nemaivorbind de faptul că Găgăuzia este regiunea care a primit cele mai multe granturi europene per cap de locuitor din țară.

De ce nu am avut un candidat pro-european care să deschidă ochii cetățenilor și să arate sutele de proiecte de dezvoltare a localităților parte din UTA Găgăuzia prin modernizarea școlilor, instituțiilor publice, construcția grădinițelor și apeductelor? Nu era doar de datoria partidului de guvernământ să iasă cu un candidat, ci și datoria celorlalte partide pro-europene și unioniste.

Campania electorală ar fi fost un prilej excelent pentru a demara o adevărată campanie de informare despre ajutorul pe care îl oferă zilnic Uniunea Europeană și statele membre. Totuși găgăuzul de rând, prin accesul la surse de informare intoxicate de propaganda rusă, crede că doar Federația Rusă susține financiar Găgăuzia și nici măcar în Turcia, de care ar trebui să se simtă mai apropiat, nu mai are atâta încredere.

Ar trebui să fie alegerile declarate nule? 

Amintesc că zilele acestea are loc și procesul de judecată inițiat de Guvernul Republicii Moldova la Curtea Constituțională referitor la declararea Partidului „Șor” drept partid neconstituțional. Un motiv în plus pentru a ne da seama de incertitudinea acestor alegeri. Dovezi care atestă faptul că Partidul „Șor” este de fapt un grup criminal organizat sunt o multitudine, acestea doar trebuie prezentate pentru ca judecătorii constituționali să le admită.

Este o certitudine că aceste alegeri au fost fraudate prin cumpărarea și coruperea alegătorilor, așa cum s-a mai întâmplat și în campania pentru alegerile legislative din Republica Moldova din anul 2021. Autorii acestor fraude au fost iarăși reprezentanții Partidului „Șor” care, așa cum oferă în prezent sume de bani pentru ca cetățenii moldoveni să participe la protestele anti-guvernamentale, exact în aceeași manieră a corupt alegătorul pentru a vota în diferitele scrutine electorale.

În acest sens, Comisia Electorală Centrală a inițiat 8 procese contravenționale în legătură cu finanțarea ilegală a concurenților electorali în cadrul alegerilor desfășurate în Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia. Aceste procese au fost demarate din cauza primirii de donații în numerar de la persoane fizice care au depășit plafonul maxim stabilit de lege pentru astfel de donații.

Important de menționat aici este faptul că există suspiciuni nu doar de cumpărare a alegătorilor din partea ambilor candidați, dar și de cumpărare de către reprezentanții Partidului „Șor” a susținerii actorilor locali, dar și candidaților din primul tur la alegerile pentru Bașcanul Găgăuziei. Astfel, este foarte greu de înțeles cum aceste alegeri ar putea fi validate, dar, cu siguranță, va exista un proces de judecată în acest sens, iar justiția va decide soarta acestor alegeri care nu pot fi numite nici libere, nici echidistante, ci doar corupte. 

În loc de concluzii 

Atâta timp cât în UTA Găgăuzia nu va funcționa statul de drept, alegerile din regiune vor putea fi corupte și ușor influențabile de către Moscova. Autoritățile centrale trebuie să fie mult mai pro-active în a opri toată această insubordonare față de legile și ordinea țării pentru a mai stopa din acțiunile subversive făcute de actorii locali găgăuzi. Prin campania electorală a celor doi candidați, de apropiere față de Federația Rusă, s-a insinuat și ideea de desprindere a Găgăuziei de statul Republica Moldova. Or aceste idei de separatism ar trebui controlate de Chișinău. Pentru că într-o bună zi ne putem trezi cu ideea de autonomizare și federalizare a Republicii Moldova pe bucăți, cu autonomii în Bălți ori în orice alt raion unde Partidul „Șor” deține puterea locală.

Având în vedere această dinamică, ar trebui luate în considerare acțiuni care să limiteze puterile și viitorul autonomiei găgăuze, care are un sistem politic cu cele mai multe drepturi extinse din Europa. Or o astfel de autonomie și nesupunere față de statul național nu mai găsim în alte autonomii din spațiul european.

În general, corupția politică trebuie eradicată, pentru că organele statului Republica Moldova nu funcționează în adevăratul sens al cuvântului. Și, desigur, mai este necesară și o profundă campanie de derusificare și prezentare la justa valoare a investițiilor europene din regiune, pentru ca locuitorul Găgăuziei să cunoască cine este adevăratul prieten al Republicii Moldova.

AUTOR: Laurențiu Pleșca