REPORTAJ// „Petre Teodorovici a construit punți între aceste două verigi, ale aceluiași neam, punți presărate cu flori, pe care noi, nepoții, mergem astăzi și-i vom păstra aceste punți în veșnicie”

Astăzi, 26 aprilie, la Chișinău, a fost dezvelită placa memorială cu chipul compozitorului Petre Teodorovici, creată de sculptorul Ioan Grecu. Aceasta a fost instalată pe fațada casei unde a locuit compozitorul, strada Vasile Alecsandri 19. La dezvelirea plăcii au participat nepoții lui Petre Teodorovici – Cornelia și Cristofor Teodorovici, Ion Bambuleac, Tudor Tomozei, Radu Baltag și viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici. Instalarea plăcii a fost posibilă cu contribuția Direcției Cultură și Patrimoniu Cultural, primăria mun. Chișinău, la inițiativa rudelor și prietenilor compozitorului, pentru eternizarea memoriei compozitorului și interpretului Petre Teodorovici.

Ora 10.00, pe strada Vasile Alecsandri, 19 din capitală, o mână de oameni și vreo patru echipe de jurnaliști așteaptă dezvelirea plăcii comemorative cu chipul sculptat în memoria lui Petre Teodorovici.

„După trei ani s-a reușit dezvelirea plăcii comemorative”

Moderatoarea evenimentului, jurnalista Veta Ghimpu Munteanu, spune: „Astăzi, în sfârșit, după 26 de ani de când Petre Teodorovici a plecat la cele veșnice, i se face dreptate cu adevărat. Se dezvelește placa memorială, pe care este sculptat chipul lui Petre Teodorovici și portativul – o frântură de note din arhicunoscuta piesă „Melancolie”. A fost un drum cam lung, așa precum se fac toate la noi, din păcate. Dar, după ce a apărut în 2020 antologia „Melancolia dorului etern” – despre viața și activitatea lui Petre Teodorovici, cu CD -ul cu 70 de cântece semnate de compozitor (autoare Veta Ghimpu Munteanu), iată că se aud pe fundal aceste cântece, am zis că totuși e puțin pentru că nu toți vor citi, vedea, răsfoi cartea. Și, împreună cu nepotul lui Petre Teodorovici, Ion Bambuleac, am decis să facem demersuri la Direcția Cultură, primăria mun. Chișinău, pentru instalarea unei plăci memoriale în casa unde a locuit interpretul și compozitorul Petre Teodorovici. Am prins la curaj și am îndrăznit să cerem și numirea unei străzi în memoria celui care a fost Petre Teodorovici. Merită! Se cam uita de el deja. După trei ani s-a reușit dezvelirea plăcii comemorative. Ne bucurăm!”

Moderatoarea evenimentului, Veta Ghimpu Munteanu, mulțumește celor care au susținut-o pentru instalarea acestei plăci memoriale: rudelor, Direcției cultură a primăriei municipiului Chișinău, care au susținut financiar realizarea plăcii și instalarea acesteia.

În scenă este invitată viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici.

„Azi asistăm la un eveniment istoric, în contextul edificării plăcii comemorative a celui care a fost, este și, cu siguranță, va fi Petre Teodorovici. Primăria mun. Chișinău a susținut inițiativa rudelor și prietenilor pentru edificarea acestei plăci. Evenimentul este important pentru că Petre Teodorovici a știut să cânte, să ne încânte cu piesele lui. Instalarea acestei plăci le va aminti trecătorilor de Petre Teodorovici. Fie-i veșnică amintirea lui Petre Teodorovici”, spune mulțimii viceprimarul.

Moderatoarea evenimentului îi invită pe nepoții lui Petre Teodorovici – Cornelia și Cristofor Teodorovici, Ion Bambuleac ca să dezvelească placa împreună cu viceprimarul Angela Cutasevici. Pe fundal se aude muzica lui Petre Teodorovici și un ropot de aplauze.

„Toți trei s-au dus…și ne privesc de acolo, din ceruri”

Cristofor Aldea Teodorovici salută mulțimea și-i mulțumește că a găsit timp pentru a veni la evenimentul dedicat unchiului său, Petre Teodorovici. Spune că este fericit că în memoria lui Petre Teodorovici se face… câte ceva. Acesta mulțumește autorităților municipale pentru susținere.

„O mare bucurie. Să dea domnul să-l pomenim pe unchiul Petre Teodorovici. Am fost în această casă. Aici a fost o perioadă caldă, sufletească. Ne vedeam cu verișoarea mea – Laurenția, care a decedat foarte tânără (n.r. 37 de ani) și cu Zoia, soția lui Petre, care s-a dus și ea. Toți trei s-au dus…și ne privesc de acolo, din ceruri. Laurenția aici, în acest apartament, ne cânta Aram Khachaturian, la pianul Zimmerman, pe care îl am eu acum acasă. Unchiul îmi arăta unele probleme armonice. Să trăim, să-l pomenim!”

Moderatoarea îi oferă cuvântul și fiicei celui mai mare frate al lui Petre și Ion Teodorovici, Adrian – Cornelia Teodorovici.

„S-au spus multe despre unchiul meu, Petre. Vă mulțumesc pentru instalarea acestei plăci. Am locuit aici cu ei. Le mulțumesc vecinilor. Aici nu era o casă. Era o mahala, cu mese și cântări împreună. Văd medici aici, le mulțumesc că i-au fost alături în momentele dificile, l-au ajutat, chiar dacă nu a putut fi salvat”,  declară emoționată Cornelia Teodorovici.

„Un neam trăiește și prin cei pierduți, de aceea niciodată nu are moarte” 

„A fost un vis al meu, încă de când eram în clasa a X-a; atunci am înțeles, de fapt, că este o lipsă de informație despre Petre Teodorovici. De aceea am creat și o pagină pe Facebook unde multe informații disponibile de pe internet sunt plasate. Sper să ducem la bun sfârșit și redenumirea străzii Dâmbului, care se află în spatele blocului. Ar fi bine să fie numită Petre Teodorovici. Strada ajunge de la Teatrul Verde până la scara blocului unde a locuit Petre Teodorovici. Sper să reușim”, spune nepotul lui Petre, Ion Bambuleac.

„Depinde mult de fiecare dintre noi cât de mult vom păstra memoria celor care au fost… La Eugen Rotaru, autor al mai multor texte, muzica fiind scrisă de Petre Teodorovici, este așa o strofă: „Un neam trăiește și prin cei pierduți, de aceea niciodată nu are moarte””,  își încheie alocuțiunea sa Ion Bambuleac.

 „Am locuit în această clădire mulți ani și primele piese pe care le scria Petrică Teodorovici le ascultam eu și vecinii”

Galant, cu părul grizonat, printre oamenii adunați, marele maestru al naiului, Vasile Iovu, mărturisește pentru GAZETA că este o mare onoare să fie prezent la dezvelirea plăcii comemorative în memoria marelui compozitor Petre Teodorovici.

„Sunt aici pentru că am fost prieten bun cu Petrică Teodorovici. Și am fost și vecini din 1991 și cât a trăit el, zeci de ani. Eu locuiam la etajul doi, dar apartamentul lui Petrică era la etajul trei. Am locuit în această clădire mulți ani și primele piese pe care le scria Petrică Teodorovici le ascultam eu și vecinii. Și cred că peste un timp, după ce erau înregistrate, le ascultau și radioascultătorii, și publicul larg, deoarece la noi, așa sunt construite casele, se aude totul”, ne-a spus marele naist.

Cu emoții în voce, uitându-se la chipul sculptat al compozitorului Petre Teodorovici de pe placa memorială, naistul Vasile Iovu, îmi spune: „Am coborât aici, pentru că locuiesc nu departe de această casă, la inaugurarea plăcii comemorative a lui Petrică Teodorovici, care a fost un mare compozitor, artist, dirijor, mare muzician. Cu părere de rău, s-a dus prea devreme dintre noi. A plecat și Laurenția, și Zoia, a plecat toată familia. Dumnezeu să-i odihnească. Petrică mi-a fost un bun prieten, un mare om, de o rară cumsecădenie, un mare artist. Era cunoscut în toată fosta Uniune Sovietică, era un compozitor  de forță, foarte popular, a scris piese pentru cei mai mari interpreți din fosta Uniune Sovietică și nemaivorbind de cea mai bună cântăreață din tot acest spațiu, de românca noastră din Bucovina, Sofia Rotaru”.

„Era în spital, dar crea, se ducea în sala de conferințe unde era un pian și compunea cântece”

Pe fundal, se aude piesa „Crede-mă” a compozitorului Petre Teodorovici, interpretată de mai mulți interpreți de-ai noștri: Ștefan Petrache, Sofia Rotaru și alți interpreți mai tineri, când îl întreb de profesorul, medic urolog, Adrian Tănase, ce l-a făcut să vină la eveniment.

„Am venit aici, pentru că am fost prieteni de-o viață cu familiile, cu Petrică. De la început, când a început să cânte. Am crescut cu cântecele lui. Spre nefericirea mea, deseori, ne vedeam la spital unde făcea tratamente în secție la soția mea. Îmi părea bine când venea în biroul meu la spital și-mi spunea că a mai scris o piesă nouă. Era în spital, dar crea, se ducea în sala de conferințe unde era un pian și compunea cântece. Trăiam bucuria de a audia cântecele lui. Au fost niște ani, care nu se vor mai repeta. Auzind de inaugurarea acestei plăci, m-am bucurat și sunt fericit că pot veni aici. Azi dimineață, spre serviciu, auzeam la posturile de radio din R. Moldova piesele lui Petrică Teodorovici. E o  bucurie de nedescris că nu se uită creația marelui compozitor. Ar fi bine să le ascultăm mai mult. Cântecele lui Ion și Petre Teodorovici sunt o istorie și nu pot fi repetate. Așa poate au fost timpurile. Dar piesele lor ne-au ridicat la luptă pe noi, am mers în stradă, am obținut independența, am mers la alegeri…”

„Și noi, nepoții, multe din valorile cele mari pentru neamul nostru românesc le-am desprins din cântecele lui Petre”

„Pentru noi, nepoții, evenimentul de azi este ceva extraordinar. Îl privim ca un mozaic în care se unesc perfect trei lucruri: recunoștința, aprecierea și neuitarea lui Petre Teodorovici pentru ceea ce a făcut el, pentru dezvoltarea culturii în spațiul pruto-nistrean. Cântecele lui, am crescut cu ele, le-au dat aripi acei artiști pe  care astăzi i-am văzut și i-am ascultat și acei care nu sunt prezenți, dar au făcut să crească aripi puternice la aceste cântece, ca să treacă hotarele multor țări, să ajungă chiar și în America Latină, să fie apreciate. Și noi, nepoții, am crescut, ne-am educat, chiar multe din valorile cele mari pentru noi, pentru neamul nostru românesc le-am desprins din cântecele lui Petre și le vom purta în inimi toată viața”, a spus la microfon, pe scena mică, improvizată, sub placa instalată nepotul Teodorivicilor, Tudor Tomozei, doctor în istorie.

„Aș vrea să-i mulțumesc doamnei Veta Ghimpu Munteanu pentru străduința, energia și pentru dăruirea pe care a pus-o în toată această perioadă  pentru realizarea atât a antologiei despre viața lui Petre Teodorovici, dar și despre întreg neamul. Fiindcă eu fac parte din acel neam al Teodorovicilor care s-a pornit din satul Boghenii Vechi, de la sora lui Cristofor Teodorovici, Maria, care a dat naștere neamului Tomozei în spațiul pruto-nistrean. Și purtăm cu cinste și mândrie acest nume în suflet. Vom fi întotdeauna recunoscători pentru ceea ce a făcut el și pentru neamul nostru, dar și pentru tot neamul românesc din spațiul pruto-nistrean. Petre Teodorovici a construit punți între aceste două verigi, ale aceluiași neam, punți presărate cu flori, pe care noi, nepoții, mergem astăzi și-i vom păstra aceste punți în veșnicie”, zice Tudor Tomozei.

Tudor Tomozei a invitat-o pe scenă pe Veta Ghimpu-Munteanu pentru a-i dărui un buchet enorm de flori în semn de recunoștință din partea nepoților din vița familiei Teodorovici.

Cum s-a „născut” arhicunoscutul cântec „Melancolie”

E foarte multă lume bună și frumoasă aici, spune moderatoarea evenimentului.

„Dar vreau să-l invit la microfon pe cântărețul Iulian Caranfil, ce a fost primul care a lansat renumita piesă „Melancolie” a compozitorului Petre Teodorovici”, se adresează mulțimii Veta Ghimpu-Munteanu.

„Vreau să vă povestesc cum s-a născut cântecul „Melancolie”. Când m-a invitat Mihai Dolgan la „Contemporanul”, mi-a spus să vin cu un cântec nou. Eu atunci m-am adresat lui Petre Teodorovici, care mi-a spus să vin seara târziu la Filarmonică. Era 30 aprilie, spre 1 mai. Mi-a pus patru poezii pe masă. Le-am citit și am ales Melancolia. A fost la ora 23.00. Până la 4.00 dimineața s-a născut cântecul „Melancolie”. Și eu atunci i-am spus lui Petrică că acest cântec va deveni cel mai bun, mai popular cântec în fostul imperiu sovietic. Așa și a fost. Primul concert a fost la Stăuceni, martoră a fost Nina Crulicovschi. Aplauzele erau extraordinare. Am mers la Moscova, unde era și Sofia Rotaru în turneu. Petrică a chemat-o. În două zile ea l-a înregistrat la firma „Melodia”. Turneul nostru era până la Magadan și noi când am trecut Uralul toată lumea cânta cântecul „Melancolia”. Ieșeam pe scenă și lumea cânta împreună cu mine”, își deapănă amintirile legate de cel care a fost compozitorul Petre Teodorovici, Iulian Caranfil, accentuând că piesa a fost în top mult timp, în fostul imperiu sovietic, îl cântau de la mic la mare.

Acesta nu vrea să lase microfonul până nu interpretează piesa „Melancolie”. Îndeamnă publicul să-l susțină. Unii, sfioși, cântă renumita piesă a lui Petre Teodorovici: „Melancolie, dulce melodie,/ Melancolie, misterios amor,/ Melancolie, melancolie, / Din armonia inimii cu dor…„

Petre Teodorovici – s-a născut la 18 mai 1950, în orașul Leova și și-a făcut studiile la Colegiul de muzică „Ștefan Neaga” și la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău.

A scris melodii, care au devenit șlagăre, pe versurile poeților Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Anatol Ciocanu, Simion Ghimpu și Ion Hadârcă.

Cântecele compuse de Petre Teodorovici s-au bucurat de popularitate pe marile scene la festivalurile muzicale din România, Slovacia, Finlanda, Cuba, Argentina, Italia, Rusia, fiind interpretate de renumiții interpreți Anastasia Lazariuc, Ion Suruceanu, Sofia Rotaru, Nina Crulicovschi, Ştefan Petrache, Gabriel Dorobanțu şi alții.

Petre Teodorovici și-a iubit nespus de mult neamul și țara. El a fost un luptător aprig pentru cauza națională.