Alecu Reniță, după închiderea variantei tipărite a „Gazetei de Chișinău”: „Presa românească din Basarabia a cunoscut o umilire fără precedent după schimbarea conducerii DRP”

1021
0

Când am auzit că săptămânalul „Gazeta de Chișinău” își încetează activitatea, am crezut că e un zvon lansat de „trolli”. Deși cunosc pe propria piele ce înseamnă să duci în spate o publicație periodică făcută de profesioniști, fie gazetă, hebdomadar sau revistă, refuzam să cred că un săptămânal atât de promițător și necesar, care s-a impus în spațiul public și pe piața mediatică, își dă obștescul sfârșit fără să neliniștească autoritățile, fără să provoace dezbateri, îngrijorări, atitudini sau nedumeriri măcar în rândul ONG-urilor de milioane care, chipurile, apără societatea civilă și dreptul cetățenilor de a se informa din mai multe surse. Regretul meu că se închide „Gazeta de Chișinău” vine din înțelegerea clară a valorii echipei de colaboratori profesioniști, a conceptului editorial implementat în anul 2022 și a capacităților redacționale de a face un săptămânal de care duce o mare lipsă populația R.Moldova. E puțin probabil ca în viitorul apropiat să mai îndrăznească cineva să lanseze un săptămânal atât de ambițios și să adune o asemenea echipă.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Oricât m-ar întrista decizia Victoriei Popa, fondatoarea „Gazetei de Chișinău”, mă simt obligat moral să mă distanțez total de corul nepăsătorilor și colivarilor din societatea civilă și să semnalez că dispariția încă a unui săptămânal e un semn clar că există interese mai vechi și se dorește cu tot dinadinsul ca presa tipărită de limbă română din R.Moldova, cea făcută de profesioniști, cu mii de abonați, să fie substituită de surogate sub formă de foi, buletine sau pliante fără cititori concreți. Când e vorba de susținerea parțială a presei tipărite, în mod premeditat, se trece cu vederea diferența uriașă dintre o gazetă sau revistă cu sute sau mii de abonați și pretinsele „publicații”, care nu au nimic comun cu presa profesionistă, dar sunt finanțate în urma unor aranjamente clientelare și concursuri formale.

„Din păcate, statul moldovenesc este total indiferent la strădaniile redacțiilor de a supraviețui costurilor imense de tipar și distribuție, a inflației galopante și a incapacității de plată a populației, – îmi spune Victoria Popa, fondatoarea „Gazetei de Chișinău”.  Banii dați de instituțiile europene, române și americane pentru menținerea și fortificarea presei din R.Moldova nu ajung în redacțiile profesionale, ci sunt redirecționați de „băieții șmecheri”, prin mimarea unor concursuri, spre activități sterile, livrarea de pliante, buletine, foi volante și fabricarea rapoartelor și strategiilor fără niciun impact pozitiv asupra mass-media. Am participat la diferite concursuri destinate presei independente, am depus trei proiecte la Departamentul pentru relații cu R.Moldova din cadrul Guvernului României, dar în majoritatea absolută a cazurilor câștigau cei fără cititori, fără nicio gazetă sau revistă profesionistă în spate. Nici infatuații de la Chișinău, nici  responsabilii de la București, nu au nevoie de o presă liberă, românească, echidistantă, capabilă să informeze corect și să schimbe mentalitățile formate de propaganda rusească. Ar fi multe de spus, mai ales ca lecții pentru viitor, dar observ că în afară de cititorii sărăciți, nimeni nu are nevoie de jurnaliștii profesioniști, care preferă să-și facă meseria fără să execute comenzile partidelor politice”.

Puțin probabil să nu se cunoască la București un adevăr vizibil de la mare distanță: în R.Moldova au fost create toate condițiile să dispară orice gazetă, hebdomadar sau revistă, care promovează consecvent identitatea românească a basarabenilor și Idealul reîntregirii.

O perioadă de timp, Departamentul românilor de pretutindeni mai ajuta gazetele care aveau cititori, acoperind, de regulă, 5-6 luni din facturile pentru costurile de tipar, dar după ce Adrian Dupu a ajuns mai mare pe relațiile cu R.Moldova, presa românească din Basarabia, cea care avea zeci de mii de cititori, a cunoscut o umilire fără precedent, fiind lăsată să dispară lent din considerente „economice”. În realitate, altele au fost motivele. Sub ghilotina lui Adrian Dupu au căzut publicațiile-simbol, care promovau românismul încă din anii de ocupație sovietică, el având tupeul să se ascundă în spatele concursurilor fictive. Chiar dacă ar da „dezlegare” clientelei sale din R.Moldova să-i sară în apărare, clientelă care nu va întârzia să-l elogieze și să ceară autorităților de la Chișinău să-i instaleze bustul în timpul vieții lângă calul lui Kotovschi, afirm cu probe în scris că încă de la începutul „domniei” lui A. Dupu am semnalat Guvernului României atitudinea discriminatorie a secretarului de stat față de publicațiile românești cu mii și mii de cititori și, intenția dânsului, să îngroape presa tipărită din Basarabia.  Și, în mare măsură i-a reușit. Ne întrebăm: să fie doar moftul lui A. Dupu, fiindcă primul ministru F. Câțu a primit petiția celor 7 directori ai publicațiilor românești din R.Moldova, iar în Parlamentul de la București a fost făcută o interpelare oficială?

Să fie clar până la capăt: noi, românii basarabeni, care am luptat pentru desprinderea RSSM de imperiul rusesc și reîntregirea neamului, purtăm toată dragostea și recunoștința față de poporul român, față de instituțiile statului român care ajută sincer R.Moldova, însă ar fi nedrept și aberant să confundăm România cu demnitari gen Adrian  Dupu, care vin la Chișinău „să se lustruiască pe sine”, să îmbrace toga de „doctor honoris cauza” și să vorbească ore în șir la televiziuni fără să spună nimic.

Zilele trecute mii de cititori și-au luat rămas bun de la săptămânalul românesc „Gazeta de Chișinău”, un săptămânal care își făcuse un nume bun și privea cu multă speranță peste Prut. Slujba de prohodire inițiată și binecuvântată de secretarul de stat va continua, dacă nu intervin schimbări esențiale. Se află la rând, pentru ultimul drum, cam aproape toată presa tipărită de limbă română din R.Moldova cu zeci de mii de cititori, îndeosebi din cele 1600 de localități rurale. Chiar dacă Adrian  Dupu se bucură că își atinge obiectivul să îngroape presa tipărită de limbă română din Basarabia,  suntem siguri că această bucurie cinică este condamnată de contribuabilii români, care i-au dat bani să întrețină sufletul românesc în stânga Prutului, nu să risipească milioane pe rapoarte fictive, clientelism și „lustruială de sine”.

Alecu RENIȚĂ, ecolog, ziarist și om politic din Republica Moldova, deputat în perioada 1990-1994, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova

Articolul este preluat din ediția nr.4 (4037), 26 ianuarie 2023, a publicației „Literatura și Arta”.

 

 

 

 

 

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE