„Nimeni nu se poate considera român fără să-l cunoască pe Eminescu”

376
0

Ziua de 15 ianuarie este ziua când pe Aleea Clasicilor din Chișinău se adună lumea conștientă de importanța acestei date pentru a-l sărbători pe Mihai Eminescu. Mai bătrâni sau mai tineri, oamenii vin cu flori la bustul Poetului nepereche la o oră stabilită de organizatori. În fața celor prezenți iau cuvântul politicieni, oameni de cultură și artă, intelectuali, invitați din timp pentru discursuri. În aceeași zi se sărbătorește și Ziua Culturii Naționale, care dă și mai multă strălucire Poetului nostru național, legătura dintre aceste două sărbători fiind una simbolică.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Cu un sfert de oră înainte de începerea festivității, ora 10.00, Aleea Clasicilor din Chișinău, mai exact o porțiune bună de lângă bustul poetului Mihai Eminescu, este plină de cei care vin, an de an, să sărbătorească împreună. De la unul dintre participanții la eveniment aflu că „partidul lui Șor a depus flori pe la ora nouă, probabil pentru a evita huiduielile care se fac auzite cu ocazia când anumiți reprezentanți ai politicului de la Chișinău nu se încadrează în anumite norme morale”.

„Placa de pe casa unde a locuit Mihai Eminescu lipsește”

Prima persoană cu care discut despre importanța lui Eminescu și despre ceea ce înseamnă el pentru noi este scriitoarea Valeria Dascăl. „Eminescu pentru mine înseamnă copilăria, înseamnă amintirea de mama mea, care a fost profesoară de limba română, pe atunci „moldovenească”. De la mama am auzit prima dată de Eminescu, la îndemnul ei am învățat poemul „Luceafărul” pe de rost. Recent am revenit de la Viena și vreau să vă spun că placa de pe casa unde a locuit Mihai Eminescu în prezent lipsește. Fațada clădirii a fost reparată, iar placa nu a mai fost reinstalată. Fiul meu, care este jurist și locuiește la Viena, mi-a spus că în Austria este o lege în care se stipulează că pentru plăcile comemorative se percep taxe… Oricum, Eminescu rămâne la Viena. Pentru că bustul său stă în fața Bisericii ortodoxe române de la Viena. Lumea care vine la sărbători se închină acestui mare Luceafăr al neamului românesc”, spune Valeria Dascăl.

Profesorul universitar Alexandru Arseni, împreună cu alți reprezentanți din Consiliul Național al Unirii, a venit la depunerea de flori cu ceva timp înainte. Parlamentarul, care a votat Declarația de Independență, afirmă că „Eminescu înseamnă unitatea noastră națională, iar sub aspectul spiritului determină legătura între divinitate și umanitate – „Cobori în jos, Luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază, / Pătrunde-n casă și în gând / Și viața-mi luminează”. Și o altă strofă care reflectă spiritul de revoltă al poetului „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate răzbate/ De-atâta străinătate!” ne cheamă la unitatea noastră națională, la Unirea pe care trebuie să o realizăm. Cei care gestionează cultura nu ar trebui să se limiteze doar la recitaluri, ci să intre în spiritul eminescian, pentru că Eminescu a creat o operă inegalabilă și reprezintă cultura noastră pe mapamond”.

„Mihai Eminescu a suferit din partea imperiilor”

Politicianul Mihai Ghimpu, care a aflat despre dispariția Gazetei în varianta tipărită, a ținut să sublinieze faptul că „încă de pe timpurile Uniunii Sovietice intelectualii erau ținuți în sărăcie. Muncitorii erau plătiți mai bine, ei fiind baza pe care se menținea regimul. Dar și din anii nouăzeci ai secolului trecut intelectualii de la noi sunt tot săraci. Cu atât mai mult, este ținută în sărăcie presa independentă, știți, probabil, din ce motive”. Despre ceea ce semnifică Mihai Eminescu pentru el Mihai Ghimpu ne-a relatat următoarele: „Mihai Eminescu pentru mine, ca și pentru toți românii de bună credință, înseamnă omul și geniul care s-a jertfit pentru Țară și națiune. Eminescu a fost omul care a înțeles cel mai bine ce trebuia de făcut pentru neamul nostru românesc. Din această cauză a suferit cel mai mult din partea imperiilor. La mulți ani neamului românesc și să ne închinăm totdeauna în fața celor care ne reprezintă în fața întregii lumi, să ne mândrim cu ei!”.

„Eminescu a știut să cânte și să ne încânte”

La începerea festivități, Teo Chiriac, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, anunță că manifestarea are loc cu sprijinul USM, al Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român și al Direcției Cultură a Primăriei municipiului Chișinău. „Ziua de azi e o zi de mare sărbătoare, zi în care sărbătorim ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu și Ziua culturii naționale. Sărbătorită de zece ani, Ziua culturii naționale este o zi a tuturor românilor, pentru că sărbătoresc nu doar românii de pe ambele maluri ale Prutului, ci toți românii de pe glob, acolo unde este spirit românesc”, punctează Teo Chiriac.

În alocuțiunea sa Boris Cremene, reprezentant al Ministerului Culturii, a menționat că geniul culturii naționale, Mihai Eminescu, ne adună la Cluj și la Timișoara, la București, la Craiova și la Chișinău, promovarea culturii naționale având o importanță deosebită.

Angela Cutasevici, viceprimar, susține că „Eminescu a știut să cânte și să ne încânte, să ne umple sufletele de dragoste pentru neam și Țară, pentru părinți și limbă, pentru natură. Mihai Eminescu ne-a lăsat un testament pe care trebuie să-l păstrăm și să-l valorificăm cu sfințenie”. Vorbind despre nivelul de cultură, doamna viceprimar îl citează pe Eminescu: „Nivelul culturii generale a nației nu-l poate ridica nimeni cu umărul. Timpul și munca umplu neajunsurile. Educațiunea e cultura caracterului. Cultura e educațiune a muncii”.

Despre ridicarea nivelului de cultură în municipiul Chișinău Angela Cutasevici menționează că sprijinul financiar acordat de Primărie în 2019, de 99 milioane de lei, a ajuns, în 2023, la 255 de milioane.

„Astăzi îi sărbătorim pe toți oamenii de cultură proiectați patrimoniului universal”

Ovidiu Viorel Năftănăilă, însărcinat cu afaceri al Ambasadei României în Republica Moldova, declară: „Sărbătoarea are loc în condiții speciale, pentru că la o distanță foarte mică de noi se întâmplă o tragedie care, prin dimensiune și amploare, întrece tot ce mintea umană poate să cuprindă. Această tragedie ne-a făcut introspectivi, să facem gesturi de solidaritate cu refugiații din Ucraina. Oamenii simt, rezonează și condamnă violența brută, războiul, sunt solidari cu semenii lor care suferă. Astăzi nu-l sărbătorim doar pe Eminescu, cel care spunea că nu există mândrie mai mare decât cea de a fi român, îi sărbătorim pe toți oamenii de cultură proiectați patrimoniului universal: Grigorescu, Creangă, Doina și Ion Aldea-Teodorovici, Grigore Vieru, Maria Cebotari, Brâncuși și alții. Sărbătorim forme de sublimare a culturii cum ar fi cioplitul în piatră și lemn, doina și bocetul etc.

Anul care a venit va fi un an în care va trebui să ne dovedim solidaritatea cu Republica Moldova în parcursul ei european, să vă sprijinim prin acțiuni și fapte concrete”.

Narcis Afrăsînei, director adjunct la Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, la rândul său, afirmă că „astăzi este vorba despre simțire, despre ceea ce ne definește pe noi ca națiune. Evident că la întreaga construcție națională și-au adus contribuția și alte nume mari, dar nimeni nu a reușit să facă ceea ce a reușit să facă Eminescu – să sintetizeze întreaga cultură română. Nimeni nu se poate considera român fără să-l cunoască pe Eminescu”.

„Răsună voci care spun că s-au plictisit de Eminescu…”

Maria Șleahtițchi, director general al Muzeului de Literatură „Mihail Cogălniceanu”, susține că „Eminescu este axa în jurul căreia ne adunăm, dar nu este unica axă. Cea mai profundă apreciere a unui scriitor este să-l citești. Poetul național Mihai Eminescu ne poartă după sine mai departe, opera sa este vie”.

„Răsună voci care spun că s-au plictisit de Eminescu. Sfatul meu ar fi să citească cel puțin din „Fragmentarium”. Eminescu era nevoit să scrie zilnic, nu ca noi, cei care susținem o rubrică o dată pe săptămână sau o dată pe lună, ceea ce denotă o cunoaștere profundă a materiei”, menționează Val Butnaru, președinte al Cosiliului Uniunii Scriitorilor.

Dumitru Crudu, scriitor, se întreabă ce ar fi făcut Eminescu dacă ar fi trăit astăzi, când e război în Ucraina și suntem amenințați și noi. „Cred că ar fi luat atitudine, ar fi protestat și ar fi scris texte care ar fi denunțat acest război. La timpul său, Eminescu a scris texte care au denunțat agresiunea rusească de atunci, faptul că Rusia a ocupat Basarabia. Cred că Eminescu ar mai fi pledat pentru reîntregirea teritoriilor românești, pentru Unirea Basarabiei cu România”, susține Dumitru Crudu.

După Victoria Chirilov, premiată pentru debut, în 2022, de către USM, care a recitat poezia „De-aș avea”, poezia de debut a lui Mihai Eminescu, și după Ivan Pilchin, care spune că „Eminescu este legătura noastră cu lumina marii civilizații a lumii”, festivitatea  s-a încheiat cu mențiunea deosebită a lui Teo Chiriac: „Dumnezeu ne-a dat un mare noroc – nașterea poetului Mihai Eminescu. Cultura va salva lumea. Ceea ce se întâmplă acum în țara vecină sunt consecințe ale barbariei”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT