Realitățile complementare ale noului an

319
0
Mircea V. Ciobanu la Bookfest Chișinău 2022

Pentru anul 2023 e preconizată o călătorie în jurul Lunii a unui grup de vedete ale culturii (proiectul dearMoon), proiect finanțat de miliardarul, businessmanul și colecționarul japonez Yūsaku Maezawa, el însuși turist spațial în 2021. O altă misiune în spațiul cosmic, mult mai amplă, de data asta un proiect european, va demara în acest an, având ca destinație trei sateliți ai lui Jupiter: Europa, Callipso și Ganymede. Interesul e provocat de faptul că acești sateliți au rezerve subterane de apă, iar Ganymede mai are și câmp magnetic. Anticipând un proiect preconizat pentru anul 2025 a două companii americane (Joby și Archer), start-upul Lift vrea să lanseze, în anul curent, prima companie de taxiuri aeriene: pasagerii se vor deplasa în multicoptere ușor manevrabile pentru o singură persoană (sic!). Apple va scoate  pe piață o garnitură a „realității complementare”, iar creatorii start-upului AquaHarmonics, renunțând la ideile de valorificare a energiei solare și ale energiei eoliene (sunt mari diferențe de tensiune, din cauza variabilității forței vântului), vor insista pe folosirea energiei valurilor, un domeniu eficient și de perspectivă.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Cititorul acestor rânduri s-o fi gândit că autorul textului a revenit la vechile sale lecturi din adolescență: literatura SF, de la Jules Verne la Asimov și Bradbury, cu elemente de Fantasy. Și nu pentru că aș spune povești, ci pentru că altele ne sunt durerile imediate. De sateliții lui Jupiter ne arde acum? Bine, nu am vrut să ofensez percepțiile hyperrealiste (azi, mai curând: infrarealiste). Pur și simplu, voiam să zic că lumea mai face și altceva  decât să se plângă pe istoria ingrată (și, în consecință, pe geografia irelevantă).

Urmăream zilele astea un dialog cu unul dintre reformatorii televiziunilor ruse de după 1991. Evadând din Rusia putinistă imediat după declanșarea agresiunii împotriva Ucrainei, Leonid Parfionov (căci despre el e vorba) încearcă să-și găsească un rost în afara țării sale, care și-a ieșit din minți, după cum spunea un  alt emigrant, Andrei Macarevici. Privește alarmat evenimentele și nu putea să evite răspunsul la întrebarea despre cât va mai dura acest război (și acest dezastru), dar și despre ce se va întâmpla după. Primul a fost mai curând filosofic: tot ce se întâmplă e atât de stupid și oribil, încât nu poate să fie un fenomen de durată. Fie că îi vom datora asta Ucrainei, care luptă eroic și destul de eficient; fie ajutorului oferit de Occident; fie poziției ferme a liderilor mondiali sau solidarității comunității internaționale, oricum, finalul se apropie. Celălalt răspuns al jurnalistului a fost mai aplicat: tragedia Ucrainei se va încheia odată cu încheierea acțiunilor militare și eliberarea teritoriilor ocupate. După asta va fi extrem de dificil, urmând reconstruirea (scumpă, de durată) a infrastructurii distruse. Dar asta va însemna deja muncă și investiții, nu tragedie. În schimb, pentru Rusia, tragedia abia va începe. Vor începe lupte interne, indiferent cine va conduce statul după Putin, economia va fi la pământ, programele sociale vor fi amânate. Iar încrâncenarea cvasitotală va domina peisajul dezastruos.

Bine, e treaba rușilor, noi de ce ne-am bate capul de ei? Morala (scurtă) a alineatului de mai sus e alta: dacă suntem de partea martirilor care  suportă azi o agresiune, problemele grave se vor încheia odată cu sfârșitul războiului. Dacă însă vom fi în tabăra agresorului, atunci tragedia pentru noi abia va începe.

Lumea are multe pe capul ei, războiul doar a agravat problemele. Prognozele spun că 2023 ar putea fi, ca intensitate, al treilea an de criză profundă, după recesiunea din 2009, urmare a crizei financiare (din anul precedent) și după cea din 2020, provocat de Covid. Recesiunea economică mondială, declanșată de pandemie a fost agravată de războiul din Ucraina. Dar lumea s-a învățat să reacționeze prompt. Lichidarea grabnică a tonelor de acte tipărite și înlocuirea lor cu formatul digital se datorează (sic!) pandemiei, ca și radicalele modificări de program de lucru, cu includerea în acest program a fazei de muncă la distanță. Crizele din acest an au accelerat căutările surselor energetice alternative, precum și demararea  unor programe aplicate de păstrare a energiei. Solidaritatea internațională, testată de pandemie și de agresiunea Rusiei, a fost o bună piatră de temelie pentru viitoarele asocieri internaționale, care ar descuraja agresiunea și șantajul unor sociopați.

Pe toate le fac echipe de profesioniști, oameni concreți din lumea largă. Ai noștri ce mai fac? Ministru sau maistru pe șantier, deputat sau profesor de gimnaziu, funcționar sau inginer, în atelierul improvizat de acasă ori în laboratorul de la serviciu, fiecare își proiectează și își constuiește propriile motoare și aripi, complementare realității existente. Nimeni altul, decât fiecare dintre noi. Care îți este marele proiect personal pentru acest an? Pentru această lună? Pentru această zi? Pentru această oră? Nu vise, nu idei abstracte, nu planuri pentru viitorul îndepărtat, ci proiecte concrete. Proiecte care au, normal,  finalități, termene fixate, competențe, voință și, bineînțeles, resursele necesare. Lucrurile sunt, în principiu, simple, dacă ne sunt cunoscute resorturile acestei lumi și dacă dorim cu adevărat să-i construim „realități complementare”, care ar face-o mai bună.

Așadar, ne așteaptă lucruri frumoase. Toate însă absolut fantastice, toate absolut ireale (nu doar „ireal de frumoase”)… dacă ne vom lenevi să le proiectăm și să le facem cu adevărat.

 

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT