Despre rafinamente și subtilități

264
0

Totuși, trăim într-o țară a rafinamentelor, inclusiv a rafinamentelor de limbaj. Asta ar trebui să mă bucure. Cineva mi-ar putea reproșa că ironizez auzul fin al basarabeanului, gurmand al expresiei. Lucrurile au ajuns până acolo că o declarație suficient de limpede a șefului securității de la Chișinău a necesitat – pentru gustul publicului, nemulțumit că cineva îi aruncă pe față adevărul crud, nemachiat – o precizare-redactare a serviciului de presă al instituției. Ne-am obișnuit ca limbajul acestor servicii, determinat de natura activității lui, să fie, dacă nu vag, atunci general-abstract; dacă nu ambiguu și diplomatic, atunci incert, pentru a nu divulga secretele. Un limbaj care mai mult retușează decât developează. Iar șeful SIS, ne-am obișnuit, nu prea iese în public, rar informează și încă și mai rar își dă cu părerea. E omul care mai mult îi ascultă pe alții și culege informații, decât transmite informații.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Dar poate că omul acesta ar trebui și să comunice niște lucruri (fără a le comunica pe toate, bineînțeles). Știind că vorbele lui vor fi comentate și interpretate, multe ar trebui să le tacă, dar unele tocmai că ar trebui să le spună. Ca să nu rămână loc de aranjamente în culise. Eu, consumatorul  de informații, de ce ar trebui să mă revolt de faptul că am aflat o informație în plus? Adică, niște bârfe montate din discuțiile private ale vreunui demnitar ar trebui scoase și dezghiocate în public (chiar dacă știm că în toate cazurile e o manipulare), iar un demnitar care, în bâlbâiala lui prea omenească pentru funcția pe care o ocupă, a divulgat un  adevăr, noi trebuie să așteptăm explicații/ precizări/ redactări de la instituție?

În principiu, nimic nou în declarațiile șefului SIS, dar, odată rostite de acesta, ele sunt o confirmare a faptului că lucrurile sunt grave și că norii se adună realmente deasupra noastră. Nu degeaba se iau măsuri drastice, precum retragerea licenței unor portavoce a intereselor străine. E bine să înțelegem că suntem manipulați cu ajutorul instrumentelor războiului hibrid, dar încă mai bine e dacă vom contracara, atât cât ne este în puteri, acțiunile diversioniste.

Dar să nu ne îndepărtăm prea mult de pretextul subiectului de discuție. Pentru urechea fină a cititorului moldovean am să reproduc informația redactată (de SIS), intitulată rafinat-delicat „Precizare”: „În contextul declarațiilor dlui Alexandru Musteața, director SIS, pentru TVR Moldova referitor la principalele riscuri la adresa securității naționale, în cadrul cărora s-a făcut referire și la analiza mai multor scenarii prin care Federația Rusă ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, precizăm că directorul SIS a menționat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistreană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”.

Or, fie în această formulă, fie în cea transmisă de șeful serviciilor speciale de la Chișinău, aflăm că lucrurile nu se ameliorează, ci, dimpotrivă, se agravează. Asta ar trebui să ne pună pe gânduri. E absolut iresponsabil să mizăm doar pe eroismul soldaților ucraineni care, iată, mai rezistă. Ce ne facem însă dacă rezervele de eroism, cele militare sau umane, se epuizează?

În sistemul geopolitic al Kremlinului, dincolo de planurile imperiale majore, azi există o lacună. Chiar dacă războiul din Ucraina le aduce numai pierderi, chiar dacă teritoriile din Georgia răpite la începutul acestui mileniu atârnă într-un suspans incert, rușii au făcut pacostea pe cât a fost posibil: o parte de Ucraina e declarată „terotoriu al Federației Ruse”, iar enclavelor din Abhazia și Osetia de Sud rușii le-au recunoscut „independența”. Transnistria azi mai este recunoscută de Rusia ca parte a Republicii Moldova, cel puțin formal. Dar nimeni nu se îndoiește că Rusia își dorește legalizarea anexării acestui teritoriu. Și azi, când rușii re-croiesc harta lumii, nimic nu le mai poate împiedica raptul formal (factual, ei deja sunt acolo). Oferta cu gazul gratuit și alte facilități pentru transnistrenii cu cetățenie rusă nu sunt cadouri, ci semnale limpezi: e de ajuns ca enclava să se dorească independentă de Moscova (și integrată în lumea civilizată) și i se va pune pe masă, imediat, contul pentru această plăcere.

Transnistria e cap de pod (militar) rusesc, pentru recucerirea lumii și cui al lui Pepelea, ce ține, ancorată la mal, corabia MD care visează evadarea în lumea mare. Planurile Kremlinului pentru Tiraspol și Chișinău le regăsim nu doar în declarația „neredactată” a lui Alexandru Musteață, ci și în planul – neredactat – de renaștere a imperiului, pe care președintele rus l-a făcut cunoscut la 21 februarie 2022 (declarația de război din 24 februarie era „versiunea redactată”). Suntem prima țintă, după Ucraina.

Soluții nu sunt prea multe. Acolo unde ne bâlbâim, ni le șoptește viața sau… adversarii. Alexei Pușkov, șef de comisie parlamentară în Duma de Stat a Rusiei, a „descoperit” subit că „Moldova a pornit-o pe calea Republicilor Baltice”. O fi având dreptate, dacă asta înseamnă că – în sfârșit! – Moldova vrea să se rupă de imperiul care a ocupat-o în 1940. Dar există nuanțe. „Calea Baltică” înseamnă lichidarea consecințelor pactului Molotov-Ribbentrop. Dacă asta ne sugerează Pușkov, suntem pe calea cea dreaptă.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT