Butonul Magnitsky a fost activat?

315
0

Autoritățile moldovenești au declanșat acțiuni destinate să supravegheze circuitele financiare conectate la oligarhii fugari

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Autoritățile moldovenești au declanșat deja măsuri împotriva oligarhilor fugari Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și de asemenea a omului de afaceri rus Igor Ceaika. Acesta este cel care finanțează aproape toate organizațiile și afacerile conectate la fostul președinte socialist Igor Dodon.

Instituțiile responsabile de supravegherea sistemului bancar din Republica Moldova au primit o listă de persoane și companii din anturajul celor trei personaje menționate mai sus pentru a preveni transferurile de bani sau alte tranzacții financiare.

Această decizie este ciudată în contextul în care Moldova nu are încă o lege Magnitsky. Trebuie spus că Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat pe 31 octombrie o serie de decizii care vin să transpună efectul sancțiunilor impuse de către Biroul pentru controlul activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Conform acestora, activitatea persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, va fi strict monitorizată și în Republica Moldova.

O inițiativă în versiune moldovenească are menirea să ajute autoritățile de la Chișinău să scape statul de influența oligarhilor – o condiție impusă de UE în momentul acordării Republicii Moldova a statutului de stat candidat la aderare.

Aceeași lege are menirea să ajute Chișinăul să aplice sancțiuni impuse de Statele Unite ale Americii și Marea Britanie oligarhilor fugari moldoveni – Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, precum și fiului fostului procuror al Federației Ruse, Igor Ceaika.

Inițiativa guvernanților de la Chișinău are la bază „legile Magnitsky” ale mai multor state, precum Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Australia, un regulament al Uniunii Europene și o ordonanță de urgență din România din 2008.

Accentele moldovenești

În același timp, inițiativa legislativă moldoveană are puține elemente în comun cu „legile Magnitsky” pe care le invocă politicienii.

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a menționat într-o postare pe Facebook că „Magnitsky Act” din Statele Unite se aplică doar în cazul unor oficiali străini.

Adoptată de Congres în 2012, legea a avut inițial scopul să pedepsească oficiali ruși, care l-ar fi maltratat până la moarte în detenție în Rusia pe avocatul Serghei Magnitsky, după ce acesta descoperise scheme ample de corupție. De la numele acestui avocat rus derivă și legile adoptate în statele occidentale.

Ulterior, scopul a fost extins, iar legea americană actuală permite puterii executive – președintele – să aplice sancțiuni oricărui oficial străin care violează grav drepturile omului sau comite acte de corupție.

Prin urmare, Statele Unite și toate celelalte țări care au „legi Magnitsky” sancționează oficiali străini pentru încălcarea drepturilor omului în propriile lor țări. Aceste legi prevăd două sancțiuni – interdicția de viză și înghețarea (nu confiscarea) bunurilor.

Varianta moldoveană a viitoarei „Legi Magnitsky” este îndreptată împotriva cetățenilor moldoveni – Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc –, având drept scop să pună în funcțiune în R. Moldova sancțiunile internaționale.

Retragerea licențelor televiziunilor lui Șor și Plahotniuc

Pedepsele prevăzute de inițiativa guvernanților din Republica Moldova nu includ o pedeapsă precum interdicția de viză – o țară nu poate acorda (sau refuza) vize propriilor cetățeni. Cu toate acestea, sancțiunile includ pedepse precum retragerea licențelor de emisie televiziunilor deținute de moldovenii sancționați de alte țări.

Oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au fost sancționați de autoritățile britanice în baza unui regulament anticorupție.

Conform unui comunicat al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău, bunurile deținute de Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor în Marea Britanie sau în teritoriile acesteia, precum Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. De asemenea, cei doi nu vor putea să intre în Marea Britanie, iar cetățenilor britanici li se interzice să facă orice tip de tranzacții economice cu ei.

„Astăzi, de Ziua Mondială Anticorupție, aceste sancțiuni oferă dovezi suplimentare ale angajamentului nostru de a combate corupția la nivel înalt în toate părțile lumii. Aceasta este dovada angajamentului nostru continuu de a transforma Regatul Unit într-un teritoriu ostil banilor ilegali”, se menționează în comunicatul ambasadei.

Deciziile luate la Londra și Washington

Aceste sancțiuni vin la câteva zile după ce șefa statului Maia Sandu a declarat, într-un discurs ținut la conferința internațională anticorupție de la Washington, că Moldova are nevoie ca alte jurisdicții să colaboreze cu organele sale de drept. Președinta Republicii Moldova a spus că Chișinăul va progresa în lupta împotriva corupției doar atunci când alte țări nu vor mai adăposti criminali fugari și bunuri furate din alte state.

„Alte jurisdicții ar trebui să facă dezvăluiri pe teritoriul lor, iar atunci când este posibil, ar trebui să pornească propriile investigații”, a declarat Maia Sandu.

De partea cealaltă, Ilan Șor a spus că decizia Marii Britanii nu îl afectează în niciun fel. Mai mult, el a afirmat că acțiunea Londrei „îl amuză” și a acuzat-o pe Maia Sandu că s-ar răfui cu el prin intermediul Occidentului.

Pe 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova.

În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnîi, Aleksei Troșin, Iuri Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT