Un nou plan „3D” de la Kiev

Actualitatea Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului

 Ucraina cere Chișinăului un plan propriu pentru soluționarea conflictului transnistrean, iar autoritățile moldovenești ridică din umeri și spun că trebuie să depășească mai întâi criza energetică și problema rachetelor. În 2005, în urma unei inițiative a fostului președinte al Ucrainei, Viktor Iuşcenko, Chișinăul a elaborat niște principii de reglementare a conflictului cu Tiraspolului, care au la bază demilitarizarea, democratizarea și decriminalizarea. Acest plan, numit „3D”, a rămas ca prin minune în vigoare din cauza că a fost incomod Moscovei.

„După război, Moldova va trebui să prezinte și să implementeze propriul plan de reglementare transnistreană. Nu cred că după război ar putea apărea o situație când cineva din afară va impune Chișinăului viziunea sa de rezolvare a conflictului transnistrean. Este necesar să ne gândim acum care va fi acest plan, ce va cuprinde, ce componente, ce e de făcut cu contingentul militar rus, ce să faci cu autoritățile, ce să faci cu ministerul securității de stat (MGB) al Transnistriei”, a spus ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Marko Șevcenko (foto), în cadrul unei emisiuni TV.

Ambasadorul Ucrainei a subliniat că formatul „5+2” nu mai funcționează din cauza că „participarea comună a Ucrainei și Rusiei este practic imposibilă”.

„Negocierile vor avea loc după război, indiferent de poziția Rusiei. Transnistria trăiește de mulți ani în condițiile în care este integrată în Moldova. De foarte multă vreme, interesele sale economice se află în Europa, și nu în Rusia. Cred că, după înfrângerea trupelor rusești în Ucraina, Tiraspolul poate spune cu voce tare ce îl interesează cu adevărat”, a explicat Șevcenko.

„Tiraspolul poate spune cu voce tare”

El a mai subliniat că „Ucraina este interesată de soluționarea conflictului transnistrean pe baza respectării principiilor suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”.

„Chișinăul trebuie să controleze efectiv teritoriul întregii țări. Transnistria nu ar trebui să prezinte o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei. Din păcate, după 2014, Ucraina este nevoită să privească Transnistria nu doar ca subiect al reglementării transnistrene, ci și ca pe o potențială amenințare. Chiar și acum continuăm să reținem un anumit număr din trupele noastre, acoperind Odesa și sudul Ucrainei de la o posibilă lovitură a Transnistriei”, a spus Șevcenko.

În ce privește retragerea trupelor ruse din Transnistria, ambasadorul Ucrainei a spus că, „după câștigarea războiului, Ucraina va ajuta în acest sens”.

„Împreună cu organizațiile internaționale, va trebui să cădem de acord asupra unui plan de casare a armelor. Iar militarii sunt în principal localnici care au cetățenie rusă. Câteva sute de oameni vor trebui să părăsească Transnistria, ceea ce nu este o problemă”, a spus ambasadorul.

Chișinăul are „alte urgențe”

Drept reacție, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că o soluționare spontană a conflictului transnistrean este imposibilă.

„Nu o poți face din cel puțin două considerente: costurile economice foarte mari și costurile politice. Cum ar influența imediat parcursul nostru european o infuzie de electorat cu viziuni pro-ruse din stânga Nistrului fără asanarea spațiului mediatic de acolo?”, a întrebat el în cadrul unei emisiuni TV.

Pe moment, în opinia lui Grosu, Moldova are „alte urgențe”: criza energetică, rachete căzute pe teritoriul său etc.

„Un agresor băgat în colț contraatacă. Nu vreau să ajungem în situația în care să gestionăm niște momente foarte neplăcute. Cu inteligență, la masa tratativelor, chiar dacă o să dureze mai mult și chiar dacă o să fie mai neplăcut, dar să gestionăm fără a antagoniza și fără a escalada conflictul”, a spus Grosu.

„Să se termine războiul mai întâi”

Comentatorul politic Nicolae Negru consideră raționale declarațiile președintelui Parlamentului, Grosu. „Trebuie mai întâi să vedem cu ce se termină acest război. Moscova vrea să profite de situație și insistă acum pe identificarea unei rezolvări care i-ar conveni. Kremlinul este conștient de faptul că ar pierde orice influență în Republica Moldova.

Deși nu se vorbește acum în spațiul public, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 2005 o hotărâre și o Lege cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria).

În urma unei iniţiative a fostului preşedinte al Ucrainei Viktor Iuşcenko de a susţine aspiraţiile de reîntregire ale Republicii Moldova, legislativul de la Chișinău a propus în iunie 2005 unele principii ale reglementării: evacuarea trupelor ruseşti; demilitarizarea, principiile şi condiţiile de democratizare a zonei; instituirea unui control transparent şi legal asupra segmentului transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene.

Aceeași hotărâre prevede lichidarea poliției politice de la Tiraspol, MGB, și a pretinsului sistem judecătoresc.

Ulterior, în iulie același an, Parlamentul a adoptat Legea privind principiile de reglementare a conflictului transnistrean. Această lege prevede constituirea în componenţa Republicii Moldova a unității teritoriale autonome cu statut juridic special Transnistria – parte componentă inalienabilă a Republicii Moldova şi, în limita împuternicirilor stabilite de Constituţia şi alte legi ale Republicii Moldova, soluţionează problemele date în competenţa ei.

Deși s-a încercat abrogarea acestei legi, subliniază Nicolae Negru, legea rămâne în vigoare și poate să constituie ca bază pentru elaborarea unui plan.