Când ne vom putea decupla de la sistemul energetic ucrainean?

394
0

Scriam acum câteva săptămâni despre vulnerabilitatea principală a sistemului energetic moldovenesc, care oferă Rusiei ultimul as în războiul energetic contra Republicii Moldova. Acesta constă în faptul că electricitatea, chiar dacă este achiziționată de către Republica Moldova din Ucraina, ajunge pe malul drept al Nistrului doar trecând prin regiunea transnistreană.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Mai exact, ea trece prin centrala termoelectrică de la Dnestrovsk, cunoscută mai mult de noi drept centrala de la Cuciurgan. Acest fapt oferă autorităților transnistrene o pârghie de a șantaja Chișinăul, în caz că acesta nu va mai menaja așa-numitul business de pe malul stâng și va cere alinierea acestuia la cerințele legislației moldovenești și europene pentru a-l introduce în câmpul legal al Republicii Moldova.

Printr-o astfel de mișcare Chișinăul ar putea dintr-o lovitură să soluționeze problema transnistreană, însă nu și-o poate permite, deoarece Tiraspolul deține această pârghie și ar putea băga întregul mal drept al Republicii Moldova în beznă. Asta este de fapt ultima pârghie a Moscovei, pentru care Chișinăul nu are deocamdată un antidot și, drept urmare, este nevoit să suporte toate matrapazlâcurilor regimului de la Tiraspol, ghidat din Kremlin. Mai este și o linie, care intră din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova pe la nord, prin raionul Ocnița, însă aceasta este extrem de vulnerabilă, fiind în ultimele săptămâni ținta atacurilor rusești.

Însă sistemul energetic moldovenesc nu este vulnerabil doar din cauza regiunii transnistrene. De fapt, el este cuplat la cel ucrainean, iar disfuncțiile acestuia se răsfrâng și asupra Republicii Moldova. S-a observat acest lucru în ultimele săptămâni, când sistemul ucrainean pica în urma atacurilor cu rachete rusești provocând pentru o oarecare perioadă și căderea rețelelor electrice din interiorul Republicii Moldova, chiar dacă curentul vine din România, adică din partea opusă războiului.

Potrivit explicațiilor experților în energetică, Republica Moldova este conectată în special la sistemul din sud-estul Ucrainei, adică regiunea Odessa. Atacurile rusești cu rachete nu țintesc capacitățile de producere a energiei în Ucraina, ci nodurile de distribuire a energiei. Odată rupte aceste noduri, se rupe legătura dintre diferite componente ale sistemului, fiind cauzate dezechilibre de tensiune pe segmente separate. Pentru a nu admite avarii din această cauză, stațiile de distribuție se deconectează automat, lăsând Ucraina, dar și Republica Moldova în două rânduri fără electricitate.

Deși deconectările în Republica Moldova au fost de scurtă durată, acestea au provocat pagube serioase economiei. Potrivit ministrului Dumitru Alaiba, doar deconectarea de circa o oră de săptămâna trecută a provocat pagube egale cu 0,07% din PIB-ul anual.

Drept urmare, tot mai multă lume își pune întrebarea firească: de ce nu ne decuplăm de la sistemul ucrainean?

Potrivit expertului în energetică Victor Parlicov, prin construcția liniei directe Vulcănești-Chișinău, acest lucru va fi posibil. Altfel spus, energia electrică nu va mai fi adusă prin regiunea transnistreană, iar regimul de acolo nu va mai putea să ne șantajeze cu deconectarea. Noi ne vom conecta la sistemul românesc și toate pârghiile vor fi la Chișinău și niciuna la Tiraspol sau la Moscova. Astfel, Republica Moldova va putea aduce integral din România atât energie electrică, cât și gaz. Tiraspolul nu va mai putea beneficia de gaze gratuite, care sunt în prezent un factor determinant pentru sustenabilitatea economică a regiunii transnistrene. Spre exemplu, potrivit aceluiași Victor Parlicov, dacă acum centrala de la Cuciurgan va produce curent, plătind gazul la tarifele stabilite de Moldovagaz, de 29 lei pentru un metru cub, prețul unui megawatt/oră ar fi de circa 340-350 Euro. Amintim că, în noiembrie, Chișinăul a cumpărat energie electrică de pe piața românească la un preț mediu ponderat de 231 Euro pentru un megawatt. Evident că și companiile din regiune, obișnuite cu prețuri extrem de mici la resursele energetice, își vor pierde din start competitivitatea. Este o problemă, la care se gândește deja puterea de la Chișinău, iar liderii de la Tiraspol avertizează cu o catastrofă umanitară.

Una peste alta, Chișinăul își urmează proiectele de interconectare energetică cu România. Acestea se derulează, însă, într-un ritm mai scăzut decât ne-am fi dorit. Spre exemplu, linia de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău (158 de kilometri), care urmează să facă conexiune cu linia Isaccea-Vulcănești, evitând astfel teritoriul regiunii transnistrene, ar trebui să fie gata, în cel mai bun caz peste doi ani. Construcția acesteia a fost lansată în 2021 și urma să fie gata peste patru ani, însă, între timp, din proiect a fost exclusă construcția unei stații importante back to back, care urma să schimbe frecvența curentului. S-a renunțat deoarece Republica Moldova s-a adaptat la spațiul energetic european datorită Ucrainei, care a construit astfel de stații la hotarele sale cu UE. Grație faptului că suntem cuplați la sistemul ucrainean, și Republica Moldova a intrat pe piața energetică europeană. Renunțarea la stația back to back a eliberat o sumă considerabilă de bani din cele circa 300 de milioane de Euro, împrumutați și donați de Uniunea Europeană și de două bănci europene, pentru dezvoltare (BERD), și pentru investiții (BEI).

Drept urmare, autoritățile de la Chișinău au convenit cu creditorii ca o parte din acești bani să fie direcționați pentru construcția altei linii, despre care se vorbea mai de demult. Necesitatea unei a doua linii pentru interconectarea cu România este condiționată de faptul că linia Isaccea-Vulcănești, care urmează să ajungă la Chișinău peste doi ani, trece totuși pe teritoriul Ucrainei pe un segment de vreo 60 de kilometri și este, prin urmare, încă vulnerabilă.

Potrivit unui proiect mai vechi, cea de-a doua linie este Suceava-Bălți. Cu o lungime totală de circa 140 de kilometri, 60 până la Prut plus alți 80 până la Suceava, aceasta este chiar mai scurtă.

Însă, potrivit lui Victor Parlicov, această linie nu poate avea o capacitate la fel de mare precum Isaccea-Vulcănești, care a fost utilizată anterior pentru exportul energiei din Uniunea Sovietică în Balcani. Pentru ca linia Suceava-Bălți să aibă o capacitate suficientă pentru a aproviziona întreg necesarul din Republica Moldova, este nevoie de mărit capacitatea liniei, care vine la Suceava din localitatea Gădălin din județul Cluj, fiind vorba despre o lungime de circa 250 de kilometri. În luna octombrie, Guvernul României a alocat pentru societatea națională Transelectrica circa 101 milioane de euro din Fondul de Modernizare a României, însă deocamdată nu se știe cât va dura construcția.

Între timp, dacă linia Suceava-Bălți va fi gata mai devreme, pe aici vor putea fi transportate cantități mai mici de energie în Republica Moldova. Totodată, există alte patru interconectări energetice mici cu România, prin apropierea localităților Costești, raionul Râșcani, Cioara, raionul Hâncești, Gotești, raionul Cantemir, dar și orașul Ungheni. Acestea au însă capacități prea mici pentru a asigura tot necesarul cu energie al Republicii Moldova. Potrivit unor estimări, împreună cu producția internă din Republica Moldova, liniile existente pot asigura doar 50-60% din consum.

Astfel, chiar dacă toate liniile de curent, necontrolate pentru moment de Chișinău vor pica, Republica Moldova va putea primi jumătate din necesarul de energie. Pentru o independență totală de Tiraspol și pentru decuplarea de sistemul ucrainean mai este nevoie de ceva timp, până vor fi gata proiectele mari de interconectare: Isaccea-Vulcănești-Chișinău și Suceava-Bălți. Din păcate, autoritățile moldovenești nu dau deocamdată semnale că ar intenționa să accelereze aceste proiecte.

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT