Prof. univ. dr. Ana Guțu: „În numele libertății și ca să nu se mai repete genocidul comunist/sovietic, trebuie să avem adoptată o Lege a lustrației, chiar dacă am întârziat cu 31 de ani”

587
0
Ana Guțu
Ana Guțu

– Cât de necesară este acum o lege a lustrației în Republica Moldova?

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Adoptarea Legii lustrației a fost o necesitate imperioasă încă din primele zile de existență a statului independent Republica Moldova. Odată cu trecerea anilor mulți din călăii regimului comunist-sovietic nu mai sunt în viață și au scăpat de pedepse, sau, unii din ei, dar și descendenții lor, s-au perindat la putere în funcții elective centrale și locale. Totuși, pentru o Lege a lustrației mereu va fi timp în Republica Moldova.

 – Cât de reală ar fi realizarea unui proces al lustrației în prezent în Republica Moldova?

Pentru adoptarea Legii lustrației e nevoie de voință politică și o majoritate parlamentară simplă. Există în prezent o majoritate confortabilă parlamentară, dar, din câte înțeleg, nu există nici voință, nici prioritate politică în mijlocul guvernanților actuali. Mai mult decât atât, consider că odată cu o Lege a lustrației trebuie adoptată neapărat și Legea cu privire la restituirea proprietăților confiscate de regimul comunist sovietic. Fără o astfel de lege nici nu vom fi primiți în UE, deoarece în Republica Moldova a fost, și prin perpetuarea nesoluționării restituirilor de proprietăți confiscate de regimul sovietic, se încalcă dreptul la proprietate, unul din drepturile fundamentale înscrise în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la care Republica Moldova este parte.

 – În ce relație ați fost cu KGB?

 Nu am avut nicio relație cu KGB-ul sovietic, dimpotrivă, am avut dosar la KGB, deoarece aveam rude apropiate în România, iar bunicul meu a fost jandarm în perioada României Mari, și chiar dacă a supraviețuit deportărilor, a fost asasinat în propria casă la comanda autorităților comuniste în 1982. Și azi caut dreptate pentru reabilitarea memoriei bunicului meu pe linie paternă.

 – În domeniul Dvs. de activitate ce influență avea această structură odioasă?

Am făcut studii de limbi străine, iar studenții cunoscători de limbi moderne erau urmăriți îndeaproape de structurile KGB. Din cauza libertății mele de exprimare, chiar dacă am absolvit cu eminență facultatea, nu-mi puteam găsi loc de muncă pe potriva competențelor mele. După declararea independenței Republicii Moldova am optat pentru sectorul privat, deoarece instituțiile publice mișunau de foști colaboratori ai KGB, foști nomenclaturiști, care apreciau servilismul și obediența. Eu, fiind educată în spiritul demnității naționale românești într-o familie de profesori, cu bunici latifundiari, rămași fără averi în urma colectivizării, am spiritul liber gânditor și țin mult la libertatea mea. Iată de ce nu m-am încadrat în instituțiile publice de învățământ superior. Țin minte că am participat la un concurs de ocupare a unui post de lector de limba franceză la USM și din cauza că am prezentat cea mai bună lecție publică cu studenții și aveam șanse să susțin acest concurs, rectorul USM de atunci, Boris Melnic, a anulat concursul motivând că nu mai aveau nevoie de lector de limba franceză. Iar în 1989, participând activ la promovarea limbii române, pledând public în instituția unde activam (Universitatea Agrară), nu am fost promovată la concursul pentru ocuparea funcției de lector de limba franceză, fiind învinuită în ședința senatului acestei instituții de naționalism.

Toate aceste întâmplări mi-au marcat negativ cariera profesională, acum tinerii trebuie să fie fericiți că nu mai există astfel de impedimente și pot să-și dezvolte un parcurs profesional de invidiat în plină libertate. În numele libertății, și pentru ca să nu se mai repete oprimările, genocidul comunist/sovietic, trebuie să avem adoptată o Lege a lustrației, chiar dacă am întârziat cu 31 de ani.

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT