Continuăm să publicăm răspunsuri la ancheta „Gazetei de Chișinău” ce vizează tema lustrației în societatea noastră. În ediția de astăzi, la ancheta noastră răspund scriitorul și publicistul Constantin Cheianu și Anatol Șalaru, ex-ministru al Apărării.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE– Cât de necesară este acum o lege a lustrației în Republica Moldova?
Legea lustrației nu este necesară, legea lustrației este o obligație. Fără această lege a fost posibil ca Federația Rusă să-și promoveze liniștită oamenii care au deturnat parcursul Republicii Moldova menținându-ne în zona de influență a Moscovei. Unul din motivele pentru care ne aflăm în actuala situație o reprezintă lipsa acestei legi. De asemenea, legea lustrației ne-ar permite să identificăm și să oferim celor uciși și deportați lista celor care au contribuit la aceste barbarii sprijinind activ puterea sovietică. Pur și simplu, lipsa acestei legi a conservat și conservă oamenii Rusiei activi la Chișinău. Această lege ar fi o asanare morală a societății noastre în care foști colaboratori ai KGB și informatorii lor au făcut legea.
– Cât de reală ar fi realizarea unui proces al lustrației în prezent în Republica Moldova?
Niciodată nu este prea târziu să se promoveze o astfel de lege. Avem exemplul României, care a creat Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), avem exemplul Germaniei cu comisia Gauck, al țărilor baltice, care au desecretizat arhivele fostelor servicii secrete. Personal, cred că, atâta timp cât nu ne vom cunoaște „eroii” din arhivele secretizate ale fostului KGB, vom fi extrem de vulnerabili. Cedarea fostelor dosare ale KGB-ului din R.Moldova ar elibera și ar rupe cumva SIS-ul de trecutul întunecat al acestei odioase structuri. Argumentele că o parte a arhivei a fost trimisă în Transnistria nu mai sunt elocvente. Avem nevoie de această lege pentru a nu mai repeta istoria, iar informatorii KGB-ului și ofițerii săi să suporte măcar oprobriul public dacă nu mai pot fi trași la răspundere penală.
– În ce relație ați fost cu KGB? În domeniul Dvs. de activitate ce influență avea această structură odioasă?
Eu am lucrat ca cercetător la Institutul Moldovenesc de Cercetare Științifică în Igienă și Epidemiologie. Pe parcursul acelor ani, nu am cunoscut și nici nu am avut contact cu vreun ofițer al KGB. Am avut de a face cu KGB-ul începând cu anii de Renaștere Națională, când am condus Cenaclul „Alexe Mateevici”. Cu această ocazie am avut nenorocul să mă confrunt cu ei, să fiu reținut de mai multe ori și știam că suntem monitorizați atent de această structură a statului sovietic. Cred că deconspirarea KGB-ului ca poliție politică, ca principală unealtă a represiunii sovietice în Basarabia, trebuie realizată. Fără această lege nu vom ști niciodată lângă cine am stat și mai ales cum a fost influențată evoluția Republicii Moldova. Aș vrea din tot sufletul să-mi pot consulta dosarul personal de urmărire informativă deschis de KGB și măcar să-i cunosc pe cei care ne-au turnat și au fost cârtițele sovietice în Mișcarea de Eliberare Națională.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
