Mircea Surdu: „Mingea e în terenul politicului”

• Cât de necesară este acum o lege a lustrației în Republica Moldova?

Foarte necesară. Ar fi un semn clar că ne desprindem de trecut și ne îndreptăm spre o lume democratică.

• Cât de reală ar fi realizarea unui proces al lustrației în prezent în Republica Moldova?

 E greu de spus. Mingea e în terenul politicului. S-ar părea că politicienii de astăzi, mai tineri și școliți prin alte universități decât cele comuniste, ar putea să abordeze mai detașat procesul lustrației. Dar deocamdată, cel puțin eu, nu prea văd semne ca această problemă să fie adusă în prima linie de interes pentru politicienii moldoveni.

Un al doilea impediment ar putea fi unul tehnic. În societatea moldovenească se vehiculează ideea că o parte a arhivelor KGB a fost evacuată la Tiraspol. Cred că fără a avea toate puzzle-urile la îndemână tabloul va fi unul eronat.

• În ce relație ați fost cu KGB?

În niciun fel de relație. Cel puțin nu într-o relație directă. Fiind student și câțiva ani după absolvire, am lucrat în calitate de ghid interpret pentru turiștii din România la Biroul de turism al tineretului. După fiecare grup, lăsam în biroul de turism două rapoarte de decontare, unul economic și altul politic. Cel de-al doilea avea un caracter formal. Rapoartele rămâneau în Biroul de turism, dar noi presupuneam că erau citite de un angajat al securității.

•  În domeniul Dvs. de activitate ce influență avea această structură odioasă?

După absolvirea facultății, m-am angajat la radio. În scurtă vreme, a început „perestroika”, iar structura a început să piardă influența în societate. Sigur că am prins câțiva ani de LIT, dar, pentru că la radio angajații acestei structuri erau la acea vreme câțiva oameni de cultură remarcabili (cel puțin cei care puneau viza pe emisiunile redacției de cultură unde lucram), totul părea mai puțin grav.

După câțiva ani, când m-am transferat la televiziune, grație perioadei de renaștere națională, nu am mai resimțit sub nicio formă influența aceste structuri.