Businessul în rol de cenușăreasă pe timpul unei guvernări, pretinsă de dreapta

Scriam în numărul trecut, cu referire la estimările doctorului în economie Sveatoslav Mihalache, că în anul viitor Guvernul va trebui să aloce doar pentru indexările de pensii și salarii ale bugetarilor cel puțin 15 miliarde de lei.

Astfel, la o inflație de 28,5% pentru anul curent, prognozată de Fondul Monetar Internațional (FMI), cele peste 670 de mii de pensii urmează să fie majorate corespunzător cu 28,5%.

 Cel puțin 20 de miliarde de lei pentru menținerea puterii de cumpărare

Guvernul a anunțat deja și despre o majorare de salarii a bugetarilor. Indexarea nu este o majorare în sine, ci o procedură prin care se menține puterea de cumpărare a populației odată cu creșterea prețurilor. Altfel spus, indexarea nu-i face pe oameni mai bogați, ci nu permite sărăcirea prea abruptă a acestora. În ce privește bugetarii, majorările de salarii mai au menirea să stăvilească exodul angajaților la stat. Recent, a fost făcută publică informația că sistemul de învățământ duce lipsă de peste 2000 de cadre didactice. Tinerii nu vin să lucreze în școli, iar situația este cât de cât sub control datorită rămânerii în funcții a profesorilor, care au atins demult vârsta de pensionare.

Altfel spus, programele sociale de menținere a puterii de cumpărare a populației sunt absolut justificate. La fel este perfect justificată și compensarea de către stat a facturilor pentru gaze, încălzire și electricitate. Și nu este vorba doar de latura socială a problemei. Fără aceste compensații, o mare parte din consumatori nu va putea să-și onoreze contractele și, în consecință, operatorii de pe aceste piețe ar putea ajunge în pragul falimentului. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că pentru compensații urmează să fie alocate în această iarnă cel puțin cinci miliarde de lei.

Iată, deci, se acumulează suma de aproape 20 miliarde de lei, bani care urmează să mențină cât de cât puterea de cumpărare a populației.

 Businessul, cenușăreasa actualei guvernări

Ceea ce îngrijorează este, însă, lipsa unor programe extinse de susținere a businessului, care să mențină pe linia de plutire și afacerile. Până la urmă, companiile sunt cele care asigură locuri de muncă și aduc bani la buget. Miercuri, în cadrul unei ședințe a Clubului Presei Economice, a fost pus în discuție anume acest subiect. Din păcate, dintre reprezentanții Guvernului a fost prezent doar directorul Agenției de Investiții, Marin Ciobanu, deși au promis că vor participa și ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, și cel al Finanțelor, Dumitru Budianschi, dar și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba.

În schimb au fost prezenți reprezentanți ai mediului de afaceri, care au relatat despre problemele lor, confirmând presupunerile că Guvernul acordă mult prea puțină atenție businessului. Și nu e vorba doar despre lipsa unor programe de susținere. Oamenii de afaceri resimt chiar o creștere a presiunii autorităților de control al statului asupra mediului de afaceri, o înăsprire a atitudinii din partea Fiscului sau Serviciului Vamal, spre exemplu. Potrivit Milei Malairău, director executiv al Camerei de Comerț moldo-americane, AmCham, care întrunește 145  de companii mari, în ultimul timp se atestă o atitudine mult prea aspră a Fiscului chiar față de marii plătitori de impozite, cei care și-au confirmat de-a lungul anilor atitudinea responsabilă față de obligațiile fiscale. „Recent, unul din cei mai mari membri ai AmCham a fost amendat în baza unui articol interpretabil din legislația fiscală cu o sumă de ordinul zecilor de milioane. Această pedeapsă nejustificată a autorității fiscale nu face deloc bine climatului de afaceri”, a menționat directoarea AmCham. Totodată, ea a relatat despre birocrația excesivă, care continuă să fie omniprezentă în Republica Moldova. „Din cauza birocrației, recent au plecat două importante companii farmaceutice internaționale. Și-au închis, deocamdată doar oficiile, mărfurile lor fiind încă prezente pe piață, însă semnalul este unul destul de îngrijorător”, a menționat Mila Malairău.

Plecarea companiilor farmaceutice de pe piața moldovenească, și așa una destul de subdezvoltată, are consecințe finale și asupra consumatorilor, aceștia fiind privați de medicamente de calitate. Totodată, competiția scăzută generează prețuri mari. Nu întâmplător, prețul medicamentelor în Republica Moldova este unul din cele mai mari din regiune.

Cea mai gravă consecință a acestei atitudini rigide față de business constă în închiderea afacerilor. Odată cu acestea se închid locurile de muncă și, în final, foștii angajați ajung să emigreze.

Cum pleacă businessul?

Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, s-a consemnat sporirea semnificativă a investițiilor moldovenești în România. Este un lucru firesc și destul de pozitiv pentru business să se extindă de pe o piață de două milioane de consumatori pe o piață de 20 de milioane, care, în plus, au o putere de cumpărare de vreo două ori mai mare. Problema este că, din cauza birocrației excesive și a rigidității autorităților moldovene, tot mai mulți din aceștia renunță să mai activeze pe piața moldovenească. Odată cu afacerile pleacă și forța de muncă.

Potrivit unor estimări recente ale Fondului Monetar Internațional, populația Republicii Moldova se va reduce în următorii cinci ani cu 200 de mii de oameni, până la 2,32 milioane locuitori. Reducerea populației se întâmplă, parțial, din cauza sporului negativ al populației. Altfel spus, sunt înregistrate mai multe decese decât nou-născuți. În cea mai mare parte, însă, reducerea este cauzată de exodul populației, în special al tinerilor, care nu-și găsesc un rost acasă. Iar o atitudine ostilă față de business nu face decât să intensifice acest exod.

 Ce investiții mai vin în Republica Moldova

Plecarea businessului, în special a celui mic și mijlociu, este compensată într-o proporție mai mică de unele investiții în Zonele Economice Libere. Potrivit lui Marin Ciobanu, numit recent în funcția de director al Agenției pentru Investiții, deși războiul din Ucraina și criza energetică nu-i încurajează pe investitorii străini să-și deschidă afaceri în Republica Moldova, procesul investițional nu este complet stopat.

„În Ștefan-Vodă avem o companie elvețiană care a finalizat construcția unei fabrici de procesare a fructelor și legumelor. Este o investiție foarte importantă care oferă 50 de locuri de muncă, dar și oportunitatea pentru sute de fermieri din zonă să-și desfacă marfa direct la Ștefan-Vodă. O altă investiție importantă a fost făcută de compania germană Bautex la Strășeni. Aceasta a planificat deschiderea a 300 de locuri de muncă, fiind deschise deja 100 din ele. Compania are echipamente ultramoderne și procese înalt tehnologizate, aceasta fabrică produse din fibră de sticlă, utilizate în industria aerospațială și navală”, a relatat Marin Ciobanu.

 Ce e de făcut?

Totuși, aceste investiții nu sunt pe măsură să compenseze închiderea sau emigrarea businessului mic și mijlociu, căruia autoritățile de la Chișinău îi acordă foarte puțină atenție, tratându-l în schimb cu foarte mare severitate.

Potrivit lui Marin Ciobanu, există practici chiar în regiunea noastră foarte benefice pentru deschiderea afacerilor.

„În Serbia, spre exemplu, statul oferă subvenții de 10 mii de euro pentru fiecare loc nou de muncă deschis. Da, aparent, ar părea că e o sumă prea mare. Însă acest loc de muncă va genera profit și, prin impozite, va întoarce banii respectivi în buget. De asemenea, și afacerile noi deschise ar putea beneficia de vacanțe fiscale pentru câțiva sau chiar pentru zece ani, până se pun pe picioare. Da, compania nu va plăti impozite pe profit, însă angajații vor contribui la fondul de pensii și la cel medical. În plus, oamenii nu vor emigra, deci va fi păstrată o resursă importantă cum e forța de muncă”, a remarcat directorul Agenției de Investiții. Păcat că la întrunire nu au mai venit miniștrii economiei și finanțelor pentru a spune ce părere au despre astfel de exemple.