„Sunt sigură că formez Oameni, viitori fruntași ai țării”

Ce cred cadrele didactice din instituțiile de învățământ din republică despre sistemul educațional

 Sunt dedicați și își iubesc meseria pe care o profesează, în ciuda acestui fapt, dascălii se confruntă cu probleme de ordin financiar și de restructurare a sistemului de învățământ. Cadrele didactice spun că se simt împlinite prin și datorită discipolilor, pe care au responsabilitatea să-i ghideze pe parcursul anilor și să se bucure împreună de rezultatele lor, acesta fiind motivul principal pentru care rămân să activeze în sistem. Am discutat cu cei mai buni pedagogi din republică, desemnați de către reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, pentru a afla care este partea pozitivă a activității lor și problemele stringente în domeniu și în instituția pe care o reprezintă.  

Transformarea școlilor în centre educaționale

 Ludmila Bosîi este profesoară de limba și literatura română, iar timp de zece ani a activat în calitate de director în cadrul Gimnaziului „Dimitrie Cantemir” din s. Mândrești, r. Telenești. Aceasta a identificat mai multe probleme în sistem și spune că este nevoie de o reformă:

„Se impune, după mine, o reinventare urgentă a conceputului de școală. Avem școli în care unele clase sunt supraaglomerate, cu 40 de copii, și altele au o componență foarte mică, de 5-7 elevi. Acolo unde lipsește concurența, lipsește mediul propice dezvoltării. Nu poate fi comparat efortul și gradul de implicare a profesorului care este remunerat în mod egal în primul și în al doilea caz.

Susțin reorganizarea școlilor și formarea centrelor educaționale în care copiii să aibă absolut toate condițiile necesare pentru a studia. Prezența unor școli cu trei copii nu salvează satul de la pierire. Aici ne confruntăm cu o problemă de ordin social. În școala secolului XXI sunt copii care îngheață iarna de frig, care nu au văzut în viața lor calculator, nu au o sală de festivități, care nu au un set minim de instrumente didactice cu ajutorul cărora să se dezvolte”.

„Școala nu poate rămâne în antichitate”

 Lucrul cu elevii se dovedește a fi și o provocare, ne spune Elena Vorotneac, profesoară la Liceul „Vasile Alecsandri”

din capitală.

„De multe ori învățăm de la elevi, chiar dacă mergem și la cursuri să ne perfecționăm. Pentru mine a fi pedagog este o pasiune și trăiesc plăcerea procesului. Nu toți copiii sunt întotdeauna deschiși și își arată dragostea față de obiectul de limba și literatura română. Atunci încerc să caut cheița spre calea copilului, așa cum cauți rezolvarea unei probleme”, conchide profesoara. De la o generație la alta lucrurile se schimbă. Noi, pedagogii, trebuie să-i înțelegem și să încercăm să ajungem în lumea lor. Nu putem rămâne în antichitate, trebuie să ne ducem acolo unde sunt copiii. Cel mai mult sunt pe internet, pe Tik Tok. Ne ducem și noi acolo, ca să-i atragem în lumea cunoștințelor”.

Pe lângă activitatea de bază, cea de a preda, profesorii sunt nevoiți să completeze acte, documente, lucru care le răpește din timpul pe care l-ar putea dedica exclusiv elevilor: „Orice profesor, dar mai ales cel care este și diriginte, se îneacă în hârtii, acte, dosare. Documente prin care profesorul trebuie să raporteze cum lucrează cu copilul. Ar fi mult mai util ca în acest timp să lucreze direct cu elevul”.

Va ajunge profesia de pedagog una prestigioasă?!

 Irina Iurin activează în unul dintre cele opt licee bilingve din republică, în raionul Orhei, responsabilă de proiectul francofon. Este satisfăcută de mediul profesional alături de care activează, colectivul profesional fiind unul deschis la noi experiențe, spune profesoara. Totuși, este nesatisfăcător salariul primit. „Trebuie să fii încărcat cu ore, pentru a avea un salariu decent. Visez când profesia de pedagog va fi prestigioasă și vor fi trei, patru candidați pe un loc pentru a ocupa această funcție”, ne spune profesoara.

Ne hrănim spiritual

 Învățătoarea în cadrul Liceului Teoretic „Ion Pelivan”, com. Răzeni, r. Ialoveni, Liuba Serițanu, susține că problema finanțării învățământului este una dureroasă pentru întregul sistem educațional din Republica Moldova, iar „în zilele de astăzi merită să fii învățătoare doar cu condiția că lucrul pe care-l profesezi îți aduce satisfacție profesională.

Salarizarea proastă generează alte două probleme. Prima ține de diminuarea interesului față de această profesie, respectiv a continuității generațiilor de pedagogi în sistemul educațional, și cea de-a doua se referă la pensiile mici: un cadru didactic cu merite deosebite în activitatea profesională, ajungând la pensie, are un venit scăzut pentru un trai decent”, spune Liuba Serițanu.

Cantina pe post de sală festivă

 Svetlana Pușcă este învățătoare în cadrul Școlii primare „Grigore Vieru” din or. Ștefan-Vodă. Învățătoarea mărturisește că se simte împlinită, fiindcă și-a găsit rostul vieții în meseria de dascăl:

„Depun efort, prin tot ceea ce fac, să devin un prieten al elevilor mei, să le aprind în suflete scânteia cunoașterii, setea de carte și valori. Sunt sigură că formez Oameni, viitori fruntași ai țării”.

Școala primară în care activează este singura în raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă succesele de care se bucură, există o problemă care se cere a fi rezolvată. „Sala pusă la dispoziție pentru a desfășura orele de educație fizică este mică, pentru un număr de 30-31 de elevi, lucru care nu ne permite implementarea calitativă a curriculumului. De asemenea, instituția nu dispune de o sala festivă. Toate concursurile, sărbătorile, matineele le desfășurăm în cantină. Ne implicăm activ în diverse proiecte, suntem susținuți și de Consiliul Raional, dar sursele acumulate nu ne permit să realizăm lucrările necesare”.

În Republica Moldova lipsesc în prezent peste 2000 de cadre didactice, conform Ministerului Educației și Cercetării. Cel mai mare număr de posturi didactice vacante sunt în municipiul Chişinău. În cele aproximativ 155 de şcoli şi licee din capitală este nevoie de peste 500 de profesori, transmite Moldova 1.

Victoria CERNEA