În fața acestui portret nu-mi pot da frâu liber imaginației. Un dandy sobru – Alecu Russo*. Evident, Valentina Rusu Ciobanu nu putea să-l cunoască personal, poetul născându-se în 1819, la Chișinău, și murind în 1859, la Iași. La fel de evident e și faptul că măiastra pictoriță Valentina Rusu Ciobanu l-a schițat din pozele luate din cărți, din arhive. Noi azi le avem și pe Internet. Priviți-l atent, o să-i descoperiți esența ființei, esența scurtei sale vieți… Un bărbat frumos, un patriot adevărat, de care ducem lipsă.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEIrepetabila pictoriță a dorit să ni-l readucă, să ni-l înfățișeze într-un peisaj urban, deosebit de cel autohton. Și a făcut-o imediat ce s-a putut, după dezghețul hrușciovist. Ocupanții nici nu-și imaginau cât de mult râvnim la revenirea la matcă, la izvoarele istoriei și culturii naționale, la studierea clasicilor. Și doar pentru că se născuse la Chișinău, Alecu Russo, despre care s-a evitat să se spună că a fost participant la revoluția din 1848 și că fusese unul din arhitecții Unirii Țărilor Române, a fost inclus în lista scurtă a clasicilor, lista admisă de ei. Altfel cine știe?… Sistemul aprobase și includerea lui în programele școlare. Puțin de tot… dar totuși!
Scurtă i-a fost viața, dar prodigioasă. A reușit să ne aducă Buna Vestire – întâia Cântare României. Conștientă de importanța lui Alecu Russo în formarea noastră, în stabilirea identității naționale, de care s-au străduit să ne priveze cotropitorii, Valentina Rusu Ciobanu îl pictează încă prin 1968. Alecu Russo fusese școlit în Europa și ne este prezentat cu un altfel de port, unul european. O înfățișare deosebită de cea a băștinașilor, o înfățișare care emană demnitate, cultură, educație, înfățișare pe care vrei să o copiezi, să i te alături, să i te asemeni.
La pas prin Viena, pe caldarâmurile Genevei cu un asemenea dandy, la o discuție despre politică sau literatură cu ideologul generației 1848, cu poetul și publicistul, luptătorul pentru Unirea Principatelor, cel care primul s-a tânguit despre soarta României. Cântarea Românei – poem în proză – publicat în 1850. Vasile Alecsandri ni-l scoate din anonimat pe adevăratul autor al Cântării, versificată mai apoi de Nicolae Bălcescu, Cântare de care ne bucurăm azi cu toții.
- „Viforoase erau vremurile cele vechi… dar oamenii se nășteau tari!… Ce ar fi ajuns pământul acesta, dacă strămoșii noștri ar fi dormitat și ei?”
- „Cinge-ți coapsa, țară română… și-ți întărește inima… miazănoapte și miazăzi, apusul și răsăritul, lumina și întunericul, cugetul dezbrăcător și dreptatea s-au luat la luptă… Urlă vijelia de pe urmă… duhul Domnului trece pre pământ!…”
Și mă întreb, citându-l: Ce ar fi ajuns pământul acesta, dacă strămoșii noștri ar fi dormitat și ei?
Și vă întreb: Oare ce se vor gândi și cum ne vor judeca viitoarele generații pe noi, cei de azi?
Mihaela PERCIUN, scriitoare, muzeograf, MNLMK
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
