Expoziția „Tezaur de Carte” la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

310
0

În perioada 20-24 septembrie 2022, la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” s-a desfășurat o expoziție de cărți rare cu genericul „Tezaur de Carte”, prezentând câteva piese de tezaur din patrimoniul muzeului. Evenimentul a fost organizat în cadrul „Zilelor Europene ale Patrimoniului 2022. Patrimoniu Durabil”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică referitor la patrimoniul paneuropean, de a încuraja populația să se implice activ în protejarea și consolidarea patrimoniului cultural pentru generațiile actuale și viitoare.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În deschidere, doamna Maria Șleahtițchi, directorul general al muzeului, a precizat că această expoziție constituie evenimentul central al activităților organizate de instituție în cadrul „Zilelor Europene ale Patrimoniului 2022”. În colecțiile muzeului, se află peste 400 de documente de valoare regională, națională și internațională, ce sunt parte a patrimoniului cultural național mobil, fiind incluse în Registrul Programului Național „Memoria Moldovei” (1998). Între acestea se numără și cele zece documente expuse: „Евангелие учительное”. Rohmanov (1619); „Евангелие учительное”. Kiev (1637); „Antologhion”. Veneția (1686); „Penticostarion”. Veneția (1687); „Triodion”. Iași (1747); „Antologhion”. Iași (1755); „Penticostarion”. București (1768); „Sfânta și dumnezeiască evanghelie”. Râmnic (1784); „Сочинения Каллиста и Игнатия. Рай”, sec. XVIII: Manuscris; „Журнал А. Храповицкого с 1732 по 1793 г.”: Manuscris; „Slujebnic”, sec. XVIII: Manuscris; „Biblia în limba armeană” (1890).

Un punct de vedere avizat privind importanța cărților expuse a fost formulat de expertul în carte rară, Veronica Cosovan, șefa secției „Carte Veche și Rară” a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Potrivit expertului, valoarea pieselor de tezaur expuse la MNLMK trebuie estimată în funcție de câteva aspecte: „arealul geografic în care au fost tipărite, conținutul, aspectul poligrafic și personalitățile care au contribuit la apariția lor”. Reprezentând categoria de bunuri arheologice şi istorico-documentare de importanță internațională și națională, aceste lucrări au o însemnătate mare în „istorie, artă, teologie, filologie, paleografie și în alte științe”.

Prima carte la care s-a referit Veronica Cosovan este „Triodionul”, tipărită la Iași în 1747, în prima tipografie particulară din Moldova istorică, cea a lui Duka Sotiriovici (de origine greacă): „Însemnările marginale de la f. 2-16 și f. 16-18 ne relatează despre circulația acestui exemplar. Potrivit lor, cartea a fost procurată de Petre Bacăl, care a dat-o de pomană bisericii din Huși. La p. 16-18, avem o însemnare de proprietate, care atestă faptul că această carte a fost cumpărată din banii satului Săcăreni (raionul Hâncești)”.

O altă carte inclusă în Registrul Programului Național „Memoria Moldovei” este „Antologhionul” de la Iași din 1755. Pe filele acestei lucrări, expertul a descoperit „informații despre cumpărarea cărții de către răzeșii și preotul din s. Vilavece, în zilele domnitorului Ion Matei Ghica, în 1755 (la f. 8-17)”. Totodată, la f. 394-399, s-a găsit o altă însemnare, „ce atestă cumpărarea cărții în 1777 de la preotul din Suceava, cu suma de 25 lei”, iar la f. 405, cercetătoarea a identificat „o însemnare din 1831, ce confirmă o epidemie de holeră în Bucovina”.

Un loc aparte în expoziție îl ocupă cartea „Евангелие учительное”, tipărită în 1637, la Kiev, sub supravegherea lui Petru Movilă (1596-1647), Mitropolit al Kievului, descendent al unei familii de mari boieri şi domni ai Moldovei. Așa cum a precizat Veronica Cosovan, avem de-a face cu „prima ediție adnotată a Evangheliei”. De remarcat este și contextul în care s-a produs tipărirea cărții: „Petru Movilă a întreținut legături strânse cu doi dintre voievozii Țărilor Române. Lui Matei Basarab (1632-1654), voievod al Țării Românești, îi trimite trei tiparnițe cu meșteri kieveni, deprinși în arta tiparului, pentru tipografiile de la Câmpulung (1635), Govora (1637) și Târgoviște (1646). Iar lui Vasile Lupu (1634-1653), voievod al Țării Moldovei, îi trimite în 1642 prima tiparniță din Moldova, alături de meșterii tipografi: gravorul Ilie, Mihail și rectorul Academiei Duhovnicești de la Kiev, Sofronie Pociațki”.

Despre o altă carte din spațiul ucrainean – „Евангелие учительное”, apărută în 1619, în Rohmanov – aflăm că tipărirea ei a fost posibilă prin contribuția unui alt reprezentant al dinastiei Movileștilor, domnița Irina Movilă, fiica lui Ieremia Movilă, voievod al Țării Moldovei (1595-1600; 1600-1606). „Prin intermediul acestei cărți, susține Veronica Cosovan, în spațiul românesc pătrunde termenul slavon de «cazanie» cu sensul de «predică» sau «carte»”. Ulterior, acest termen va fi asociat cu lucrarea „Cartea românească de învățătură…” (1643) a mitropolitului Varlaam, supranumită și „Cazania lui Varlaam”.

Cele două lucrări apărute la Veneția în limba greacă, „Antologhionul” (1686) și „Penticostarionul” (1685), „demonstrează, potrivit expertului, cât de cărturari erau călugării și preoții din spațiul pruto-nistrean în secolele XVI-XVIII, fiind vorbitori de limbă greacă”.

De un interes aparte s-au bucurat și manuscrisele expuse. Referindu-se la „Сочинения Каллиста и Игнатия. Рай”, o colecție de învățături ascetice călugărești, întocmite de Patriarhul Constantinopolului Kalist și Ignatie din Xanthopoulos în secolul al XIV-lea, Veronica Cosovan a menționat că „această lucrare a fost tradusă din greacă în slavonă de către Paisie Velicikovski și a fost introdusă în «Filocalia» = «Добротолюбие» (1793). În secolul al XVIII-lea, «Raiul» a fost răspândit în numeroase copii manuscrise în Grecia, Rusia, România și Basarabia”.

În încheiere, Veronica Cosovan a menționat că „patrimoniul cultural documentar este una din verigile principale în asigurarea legăturii dintre trecut și viitor, iar cartea, manuscrisă sau tipărită, are un rol important în păstrarea memoriei naționale și este de datoria noastră, a celor care le păstrăm, să le promovăm și să le valorificăm prin diverse forme”.

Natalia HARITON,

cercetător științific superior la MNLMK

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT