Roada de grâu din acest an se anunţă a fi mai mică de două ori decât anul trecut. Cu toate acesteа, roada obţinută este suficientă pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării. În pofida acestui fapt, preţurile la produsele de panificaţie vor creşte, susține Igor Grigoriev, preşedintele Asociației Exportatorilor de Cereale „Agrocereale”.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE„Pentru agricultură, anul acesta este dificil din punct de vedere al condițiilor climatice, în primul rând, din cauza secetei care a bulversat întregul sector agroalimentar, inclusiv cel cerealier”, susține Igor Grigoriev, preşedintele Asociației Exportatorilor de Cereale „Agrocereale”. Însă seceta de anul acesta a crescut calitatea cerealelor, care este în mare parte grâu alimentar, și nu furajer. Anul trecut a fost înregistrată o roadă record de cereale faţă de ultimii cel puțin patru ani, însă calitatea a fost puțin mai joasă din cauza ploilor abundente.
Roada de grâu a acestui an
Recolta de grâu din anul acesta este de aproximativ 750 – 800.000 de tone, însă cei de la Biroul Naţional de Statistică nu au deocamdată datele exacte, deoarece nu toți producătorii au declarat recolta lor, susține Vasile Șarban, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Cercetătorul Vasile Botnari din cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, laboratorul „Genetica rezistenței plantelor”, explică, la rândul său, că mulţi fermieri nu au riscat încă în toamnă să facă cheltuieli şi să lucreze terenurile. Anul acesta au fost semănate 255.000 de hectare, pe când în anii buni suprafaţa semănată era de 335 – 340.000 de hectare, maximumul ajungând până la 350.000 de hectare. Motivul a fost seceta din a doua parte a anului 2021, care a făcut imposibilă lucrarea solului. Chiar dacă au fost semănate toamna, plantele au început să se dezvolte abia în primăvară, când au căzut unele ploi în lunile martie şi aprilie. Deci, din start, roada se aștepta să fie mai mică, deoarece și perioada de vegetație a fost mai mică.
„Dacă înainte erau patru sau cinci ani benefici pentru agricultură din punct de vedere climatic și unul era mai secetos, acum, în ultimii ani, un an este bun, altul este secetos, alt an este cu mult mai ploios”, susţine Igor Grigoriev.
Încălzirea globală este un fenomen resimţit cu certitudine în Republica Moldova. Cu aceasta a fost de acord atât cercetătorul Vasile Botnari, cât şi Igor Grigoriev, preşedintele Asociației Exportatorilor de Cereale „Agrocereale”, şi Vasile Șarban, reprezentantul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Expertul Vasile Botnari precizează că, din anii ‘70 ai secolului trecut, temperatura a crescut în zona noastră și în Europa aproximativ cu un grad. Aceasta pare a fi puțin, dar de fapt este o creștere semnificativă, subliniază cercetătorul. În pofida faptului că avem precipitații, ele nu sunt suficiente pentru temperaturile actuale. Conform unor date prezentate de Vasile Botnari, Republica Moldova este supusă procesului de deșertificare. Unele zone vor ajunge pustii, îndeosebi zona de sud și zona de centru a ţării.
Încălzirea globală şi agricultorii noştri
În pofida faptului că schimbările climatice sunt deja în derulare, agricultorii noştri sunt pregătiţi doar moral, nu şi tehnic, de toate procesele următoare. În prezent, statul are drept scop să îi facă mai rezilienți la schimbările climatice pe agricultori prin politica sa de subvenționare, susţine Vasile Șarban.
Privind în retrospectivă parcursul dezvoltării agriculturii ţării noastre, Igor Grigoriev susţine că, după destrămarea Uniunii Sovietice și în prima decadă după obținerea independenței, am dezvoltat o democrație și o economie de piaţă sălbatice. Nu a existat un program, un plan de acțiuni determinante. Între anii 2005-2010, „am pus agricultura pe butuci”, suferind profund criza din anii 2007-2008. Abia după 2010, agricultura a început să se modernizeze, doar pentru încălzirea aceasta globală totuși nu suntem pregătiți, concluzionează preşedintele Asociației „Agrocereale”. Una din problemele care agravează situaţia este lipsa infrastructurii privind irigarea terenurilor agricole ale ţării. Soluția pe care o vede este de a identifica sursele necesare pentru infrastructura de irigare, digitalizarea totală a agriculturii, ajustarea cadrului legal al terenurilor agricole la nivelul lor de bonitate, dar şi utilizarea unor materiale semincere rezistente la secetă.
Vasile Botnari vine cu sfaturi privind tipul şi modul de irigare. În opinia expertului, nu toate sursele de apă sunt bune pentru irigare, ba chiar unele sunt periculoase, în special râurile mici care sunt foarte poluate, murdare şi, prin urmare, conțin un număr mare de microorganisme. Un alt moment important menționat în acest context este pretabilitatea solului, cât de potrivit este solul pentru irigare, specificul său. El explică și faptul că sunt mai multe moduri de irigare cunoscute, precum irigarea prin vaduri, prin aspersiune, prin picurare şi – mai nou – subteran. Despre irigarea prin vaduri şi aspersiune, cercetătorul spune că sunt foarte risipitoare de apă. Mai mult ca atât, la irigarea prin aspersiune se pierd 20% de apă în aer, deoarece până ajunge la sol se evaporă. Atunci când irigăm la suprafață, apa pătrunde stratul de deasupra. Acest lucru cauzează ridicarea rădăcinilor plantelor la suprafață. Pentru că stratul de la suprafață e bătut de vânt și de soare, acesta se usucă repede, iar plantele se veștejesc și nu se mai pot restabili. Mai nou, irigarea prin picurare, la fel ca şi prin aspersiune şi vaduri, cauzează distrugerea solului.
Cea mai recomandată, însă şi cea mai costisitoare pentru Moldova, este irigarea subterană, adică țevile sunt trase dedesubt şi picură la rădăcini. Ea ar economisi 40% din cantitatea de apă, nu cauzează eroziunea solului şi are o eficienţă sporită deoarece apa rămâne în straturile adânci.
Pe lângă aceasta, specialistul mai sugerează să se perfecţioneze metodele de lucrare a solului şi a culturilor cultivate. În Republica Moldova, după aprecierea cercetătorului, solurile sunt grele, ele mențin bine umiditatea, dar sunt şi greu de lucrat, iar acest proces necesită tehnică mai specială.
Una dintre soluţii este să trecem la no-till, ceea ce înseamnă să nu lucrăm solul sau să-l lucrăm minim. Acest lucru este posibil datorită culturilor de cereale practicate în Republica Moldova, care dezvoltă o rădăcină fasciculantă, adică sunt mai mult la suprafața pământului, nu ajung prea adânc în sol și pot fi crescute printr-o lucrare mai superficială a solului. Recomandarea cercetătorului este să se facă o arătură adâncă, apoi doi-trei ani şi mai mult poate fi efectuată o lucrare mai superficială. Lucrarea intensă a solului duce la uscarea stratului de germinație şi la cheltuieli suplimentare de combustibil.
O greşeală des întâlnită la unii agricultori este că seamănă norme prea mari de sămânță la hectar. În condiții de secetă, e recomandat să fie micșorat numărul plantelor, pentru ca fiecare plantă să aibă o suprafață mai mare de nutriție şi de absorbție a apei.
În ultimii ani, se cultivă pe arii extinse floarea-soarelui, deoarece este solicitată pe piață și poate fi mecanizat tot procesul: de la semănat până la recoltare. Însă această cultură, precum şi rapiţa, are un efect negativ asupra solului, deoarece îl seacă, îi consumă rezervele de apă. Deseori servesc în calitate de culturi premergătoare pentru culturile cerealiere, de aceea avem o recoltă nu prea mare la culturile cerealiere.
De asemenea, la cultivarea semințelor de floarea-soarelui se folosesc erbicide pe bază de imazomox (substanţa activă a erbicidelor). Iar în condiţii de secetă, aceste erbicide nu se descompun şi se pot menține în sol chiar şi 30-36 de luni, adică 2-3 ani. Prin urmare, aceste reziduuri sunt toxice pentru culturile cerealiere de anul viitor.
Iar pentru anul 2022, în locurile unde s-au utilizat erbicide la începutul lunii mai, la culturile de floarea-soarelui sunt recomandate măsuri de detoxifiere a solului, de diminuare a toxicității asupra culturilor cerealiere de anul viitor. Acest lucru este cauzat de faptul că lunile iunie-iulie au fost secetoase şi erbicidele nu au fost descompuse de către microorganisme, care nu se dezvoltă fără umiditate.
Siguranța alimentară şi preţul la pâine
La începutul războiului în Ucraina, şi mai ales odată cu venirea secetei, au fost numeroase speculaţii precum că există riscuri asupra securităţii alimentare, menţionează Igor Grigoriev. Dar atât Igor Grigoriev, Vasile Botnari, cât şi Vasile Șarban susţin că ţara noastră nu este supusă riscului de securitate alimentară, mai ales în domeniul cerealier şi fructifer. Argumentul cercetătorilor în favoarea tezei menționate este faptul că Republica Moldova se află în zona unde se produce grâu şi necesarul pentru asigurarea pieței interne este de 5 – 600.000 de tone, iar aceste cantități le aveam chiar și în anii secetoși. Dacă reamintim foametea care a fost în anul 1947, trebuie să precizăm că ea a fost cauzată de faptul că grâul a fost exportat, iar altul nu a fost importat. Seceta nu a fost un motiv care a provocat foametea.
Argumentul plauzibil al reprezentantului Ministerului Agriculturii este că încă de anul trecut a demarat procesul de majorare a rezervei de stat. Ea este prevăzută pentru o treime dintr-un an calendaristic, doar pentru perioada de primăvară până la noua recoltă. În restul timpului, producătorii pot aproviziona populaţia cu produse de panificaţie din propriile rezerve.
Chiar dacă securitatea alimentară este asigurată, preţurile la produsele de panificaţie vor creşte negreşit din cauza crizei energetice, a prețurilor mari la produsele petroliere, gaze, energie electrică, fertilizanți şi alte produse necesare în producere. Toate aceste scumpiri sunt rezultatul războiului care este „în coastele Republicii Moldova şi influențează direct politica de prețuri”, explică Igor Grigoriev.
Vasile Șarban a menţionat că statul nu poate interveni în politica de preţuri la toate produsele de panificaţie, excepţie fiind pâinea socială, neambalată, până la 600 de grame sau colacii, până la 400 de grame. Acolo statul poate interveni la o marjă de profit pentru comerciant.
Impactul războiului asupra exporturilor de cereale
„Am auzit de multe ori în diverse surse că este o oportunitate și ar trebui să ne folosim de ea. Este o greșeală. În mintea mea, nu pot să beneficiez de necazul altora, de problemele altora. Să zicem că vom lua o parte din grâu de acolo la niște prețuri reduse, mici, și vom soluționa problemele noastre”, susţine cercetătorul Vasile Botnari. El consideră că nu trebuie să mizăm și nici măcar să ne gândim la așa ceva. Formula propusă de dumnealui este să îi ajutăm pe cei din Ucraina şi să căutăm mai puţin beneficii de pe problemele altora. Iar problema cu care se confruntă agricultorii din ţara vecină, din spusele lui, este că nu pot exporta cerealele pe aceleași căi ca înainte de război.
„E clar că, economic, pe chestiunea aceasta de război se mai câștigă, deoarece Republica Moldova a devenit o țară de tranzitare a multor produse din Ucraina, inclusiv a producției cerealiere”, a declarat Igor Grigoriev. El a explicat că, la compartimentul cerealelor, Ucraina a fost pe locul unu, doi sau trei la diferite produse cerealiere. De exemplu, până la război era pe locul întâi în lume la producerea uleiului, la grâu – pe locul doi. Exporturile se efectuau prin porturile sale de la Marea Neagră. Acum, în contextul războiului, o bună parte din aceste produse se exportă tranzitând teritoriul Republicii Moldova. Aici agenții economici, traderii noștri, chiar și membrii asociației beneficiază de această conjunctură și prestează servicii de tranzitare, adică de trader.
Mai câștigă agenții economici din Republica Moldova, câștigă bugetul ţării în formă de impozite, însă nu în proporţii enorme, deoarece Republica Moldova are capacități insuficiente de ieșire din țară, adică puncte vamale. Acest lucru este un dezavantaj foarte mare și pentru producătorii agricoli din Republica Moldova, şi pentru cei ce tranzitează ţara, a subliniat reprezentantul Ministerului Agriculturii.
În final, Igor Grigoriev a declarat în numele tuturor agricultorilor, membri ai asociaţiei, că doresc pace și ca războiul să se termine, Ucraina să obţină victorie. Îşi mai doresc ca lucrurile să se aranjeze, economia să nu se dezvolte pe bază de război, ci pe bază de competitivitate şi pe lege.
Carolina BUIMESTRU
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE