De ce producătorii moldoveni de fructe depind în continuare de piața rusească?

Deși piața rusească este una foarte imprevizibilă, producătorii moldoveni de fructe au continuat de-a lungul anilor să depindă în cea mai mare parte de ea. Drept urmare, după anunțarea de către Federația Rusă a unui nou embargo pentru produsele agroalimentare moldovenești, fermierii moldoveni au ajuns iarăși într-o situație extrem de dificilă, cerând suport statului. În cadrul unui eveniment organizat de un proiect european, am încercat să aflăm de ce se întâmplă acest lucru și când vor înțelege agricultorii noștri că dependența de piața rusească nu le face bine.

Miercuri, proiectul Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova a organizat un media brunch cu tema: „Noile realități pentru exporturile Republicii Moldova în 2022”. Provocări și oportunități. Prezentările s-au referit, în special, la schimbările cauzate în acest an de invazia Federației Ruse în Ucraina și cum afectează acestea exportatorii moldoveni.

Războiul a schimbat radical datele problemei

Războiul a cauzat mai multe dificultăți pentru exportatori. Este vorba în special de pierderea propriu-zisă a unor piețe tradiționale de desfacere sau de lungirea distanțelor până la ele din cauza ocolirii necesare a Ucrainei. Vasile Plămădeală, trade officer al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a trecut în revistă toate măsurile întreprinse pentru a diminua problemele cauzate de războiul din țara vecină.

Pe parcursul primelor săptămâni, atunci când exportatorii moldoveni au fost nevoiți să exporte mărfuri pe piețele din est pe căi ocolitoare, Uniunea Europeană a liberalizat piața de transport comunitară pentru transportatorii moldoveni. Iar după ce Federația Rusă a impus un nou embargo pentru mărfurile agroalimentare moldovenești, Uniunea Europeană a majorat cotele pentru produsele agricole moldovenești, livrate pe piața comunitară. În cadrul discuțiilor a ieșit în evidență un amănunt interesant referitor la exporturile fructelor: în pofida tuturor dificultăților, a embargourilor frecvente și a războiului din Ucraina, o bună parte din fermierii moldoveni nu și-au diversificat piețele de desfacere și continuă să prefere piața rusească.

Și asta în pofida numeroaselor proiecte de finanțare a fermierilor moldoveni.

Deja de peste un deceniu fermierii moldoveni pot beneficia de granturi și credite preferențiale din partea Uniunii Europene sau a altor state occidentale pentru a-și adapta procesul de producere la rigorile piețele europene.

Cu toate acestea, peste 90 la sută din merele moldovenești erau exportate în continuare în Federația Rusă. La momentul când în luna august curent, aceasta a impus un nou embargo, fermierii au fost puși într-o situație extrem de dificilă.

Rigorile piețelor europene, greu de acceptat

Cauzele acestei inerții a pomicultorilor care continuă să depindă de piața rusească, extrem de nesigură și imprevizibilă, sunt legate de necunoaștere, dar și de refuzul unor fermieri de a ieși din zona de confort, potrivit directorului executiv al asociației Moldova Fruct, Iurie Fală.

Ca să poți exporta în UE trebuie să îndeplinești două condiții: să fii competitiv, atât la preț, cât și la calitate, dar și să te raportezi la rigorile privind securitatea alimentelor ale statelor Uniunii Europene, precum și la cele referitoare la calitate ale rețelelor de magazine, uneori mult mai drastice decât cele guvernamentale.

Pentru a se racorda la aceste rigori, fermierii trebuie să investească constant în infrastructura postrecoltare. Este vorba despre linii de sortare, case de ambalare și depozite frigorifice, unde fructele sunt calibrate, ambalate și păstrate corespunzător. În plus, și în procesul de producere a merelor sunt necesare mai multe operațiuni.

În schimb, potrivit lui Iurie Fală, odată ce te conformezi rigorilor europene în materie de calitate a produselor, foarte severe, ești pregătit să exporți în orice colț al lumii.

De ce preferă fermierii moldoveni să exporte pe piața rusească

Cu toate acestea, fermierii moldoveni, având la dispoziție piața rusească, nepretențioasă în privința calității, nu se grăbesc să facă aceste investiții rămânând să depindă de o singură piață, instabilă și imprevizibilă.

O altă fațetă a problemei, potrivit lui Vasile Plămădeală, constă în faptul că în Federația Rusă poți exporta ascunzând profitul. Altfel spus, merele sunt cumpărate de la agricultori, deseori direct din livadă, cu bani cash, în Rusia ele sunt iarăși vândute cu bani cash, veniturile nu sunt contabilizate de nimeni, de pe ele nu se percep impozite și taxe. Potrivit lui Iurie Fală, aceste operațiuni cu cash le permit fermierilor să plătească neformal și zilierii angajați la cules.

Dacă nu te gândești prea mult la viitorul afacerii, este mult mai avantajos un astfel model de activitate. Nu însă și pe termen lung. Potrivit lui Iurie Fală, Moldova Fruct instruiește fermierii pentru a-i convinge să investească în infrastructură și în calitatea produselor, prezentându-le avantajele piețelor UE, dar și ale altor piețe, mult mai previzibile decât cea rusească.

Cu toate bătăile de cap suplimentare și investițiile făcute, exportul pe piețele europene îți asigură o previzibilitate, care permite întocmirea unui plan de afaceri pe termen lung. Odată încheiat un contract cu o rețea de magazine, dacă nu încalci prevederile lui, ai o constantă în ce privește realizarea produselor și urmează doar să investești constant în calitate și competitivitate.

Jumătate din produsele agricole livrate în Europa ajung în România

Potrivit statisticilor oficiale, circa 68% din exporturile moldovenești ajung pe piața europeană. Circa jumătate din ele ajung în România, potrivit lui Vasile Plămădeală.

„Este un lucru firesc, deoarece România este poarta de intrare în Uniunea Europeană și de aici o parte din mărfuri sunt livrate mai departe pe piețele altor țări. Astfel, rețelele de magazine, prezente în România, reexportă produsele agricole moldovenești și pe alte piețe”, a menționat reprezentantul delegației UE la Chișinău. Totuși, în cea mai mare parte, circa 70%-80% din produsele agricole livrate peste Prut sunt consumate pe piața românească, a spus el.

Egiptul, o destinație potențială pentru fructele moldovenești

Pe lângă piața europeană, unde există o competiție acerbă, în special pe piața merelor, Moldova Fruct este constant în căutarea unor noi destinații ale exporturilor moldovenești. Iurie Fală a relatat că, recent, a efectuat o deplasare în Egipt, unde comercianții au manifestat un interes sporit pentru fructele moldovenești. Însă există un mare inconvenient: taxele pentru importul de produse agroalimentare în Egipt reprezintă 41% din prețul acestora. De aceea, potrivit directorului asociației, urmează să fie găsită o soluție a problemei. El nu exclude semnarea unui acord de liber schimb cu Egiptul, dacă autoritățile vor accepta ideea. Asta înseamnă ca și mărfurile egiptene să fie importate în Republica Moldova fără taxe.