Criza energetică folosită ca instrument de manipulare a consumatorilor  

 Războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei are un impact puternic asupra piețelor energetice din întreaga lume. În timp ce la nivel internațional se caută surse alternative de aprovizionare cu resurse energetice, soluții de diminuare a prețurilor și a impactului economic și social al acestei crize, unii politicieni populiști și foști politicieni din R. Moldova distribuie falsuri și mesaje speculative, încercând să-și facă capital politic. Experții le recomandă oamenilor să analizeze critic orice declarație și să ia în calcul contextul regional și internațional.

 Liderul Partidului Patrioții Moldovei, Mihail Garbuz, a publicat recent în rețeaua Facebook un video în care afirmă că Republica Moldova deține zăcăminte impunătoare de petrol, care i-ar asigura necesitățile pentru decenii întregi, însă România „ne fură” petrolul. „În Moldova este petrol. Petrolul nostru moldovenesc, care este situat la o adâncime de 5 km, care este de o calitate superioară din care se poate face benzină, motorină, se pot încălzi case și prețurile la aceste resurse energetice vor fi în mod natural cele ale noastre, moldovenești, cele pe care le vom stabili noi”, spune politicianul cu viziuni pro-ruse Garbuz care la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 a promovat un referendum de intrare a Moldovei în componența Federației Ruse.

Datele oficiale referitoare arată cu totul altceva. Astfel, potrivit informațiilor publicate de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, la 1 ianuarie 2021, Republica Moldova dispunea de aproximativ 112 mii de tone de petrol, iar anual se extrag aproximativ 5 tone. Cantitatea de rezerve exploatabile de petrol ar ajunge pentru ceva mai mult de o lună și nicidecum pentru 70 de ani, așa cum pretinde M. Garbuz. Din informațiile Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în țara noastră sunt utilizate anual aproape 900 de mii de tone de produse petroliere. Nu corespund adevărului nici afirmațiile că „România ne fură petrolul”.

A lansat speculații pe seama crizei energetice și fostul șef de stat, Igor Dodon care a deținut anterior (2006-2009) și funcția de ministru al Economiei și Comerțului. El a publicat în rețeaua Facebook o declarație în care a acuzat actuala guvernare că ar avea interese personale, folosindu-se de criza gazelor: „Guvernarea a inventat noi scheme de sustragere din bugetul de stat a altor câteva sute de milioane prin efectuarea unor achiziții de gaze naturale netransparente și neclare și de stocare a acestora într-un stat vecin”. Dodon s-a referit la dispoziția din 29 august curent a Comisiei pentru Situații Excepționale, prin care Societății pe Acțiuni „Energocom” i s-a permis să achiziționeze 10 milioane de metri cubi de gaze naturale de la SA „Moldovagaz” care vor fi depozitate în depozitele de stocare din România. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că Republica Moldova nu va plăti nimic pentru această asistență acordată de statul român, aceste depozite fiind cea mai potrivită și apropiată locație.

Aceste declarații ale unor politicieni și foști politicieni nu sunt argumentate și nu fac altceva decât să încingă spiritele în societate și să amplifice nemulțumirea oamenilor, care și așa sunt îngrijorați de scumpirile din ultima perioadă. Dumitru Vicol, expert moldovean în domeniul pieței financiare și a strategiilor de dezvoltare, care activează în prezent în Marea Britanie, regretă că acești politicieni, dar și alte părți interesate nu le explică oamenilor că țara noastră este dependentă energetic în totalitate. „Criza energetica este una globală, iar impactul asupra economiei este parțial explicat și de factorii interni, dar și de dependența energetică a Moldovei. Am putea diviza impactul inflaționist pe factorii externi, în jur de 70%, iar restul 30% sunt factorii interni”, susține expertul.

Scumpirile în sectorul energetic s-au făcut resimțite începând cu a doua jumătate a anului 2021. Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Uniunii Europene, prețul combustibililor a crescut și mai mult urmare a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei care a generat, de asemenea, preocupări legate de securitatea aprovizionării cu energie în UE. Decizia Rusiei de a suspenda livrările de gaze către mai multe state membre ale UE a înrăutățit și mai mult situația, Federația Rusă folosind problema gazului ca o armă împotriva mai multor state.

Asociația Presei Independente