Vremea proiectelor concrete. Interviu cu Marin Ciobanu, directorul general al Agenției de Investiții din Moldova

185
0

Sâmbătă, 17 septembrie, la Chișinău s-a încheiat Forumul Investițional Moldova Business Week 2022. Cu genericul „Moldova – destinație de relocare și soluție pentru lanțul de aprovizionare regională” evenimentul a reunit factori decizionali, experți din țară și de peste hotare, pentru a identifica cele mai bune oportunități și soluții pentru repoziționarea Republicii Moldova la nivel internațional în plan investițional. Despre forum, dar și despre perspectivele de atragere a investițiilor în Republica Moldova am discutat cu Marin Ciobanu, directorul general al Agenției.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

– Domnule Ciobanu, ediția din acest an a forumului are loc în timpul unor crize suprapuse, cu care se confruntă Republica Moldova, dar și întreaga regiune. Ce strategie urmează să adoptați pentru ca agenția să-și îndeplinească misiunea de atragere a investițiilor în economia moldovenească?

Astăzi, în primul rând, toate politicile și strategiile de atragere a investițiilor trebuie să fie focusate pe creșterea potențialului uman, a forței de muncă. Trebuie să ne pregătim temele pentru acasă dacă vrem să ținem pasul cu realitatea. Acum, în perioada crizelor multiple care s-au suprapus în ultimii ani – pandemia de coronavirus, criza energetică și războiul din Ucraina, vor îngreuna atragerea de investiții. Din punctul meu de vedere, corporațiile mari nu se vor grăbi să investească acum 15-20-30 milioane de euro în regiunea noastră. De aceea, trebuie să mergem pe altă cale, accesând alte mecanisme de atragere a investițiilor și să folosim oportunitățile care există în prezent.

Trebuie să punem accentul pe educație, pe creșterea capacităților umane și să oferim niște facilități fiscale sau diferite subvenții investitorilor. Trebuie de remarcat că, la capitolul subvenții, Republica Moldova nu poate să-și permită prea mare lucru. Totuși, există unele domenii, unde am putea atrage investiții cu eforturi mici, care să dea un rezultat semnificativ. Aici mă refer la exemplul Germaniei, unde salariul mediu brut în domeniul cercetării și inovației este de 8-10 mii de euro. Dacă am încuraja investițiile în cercetare în Republica Moldova, și avem deja o experiență în acest sens, în parcul IT, unde sunt înregistrate 1200 de companii, care înregistrează un export de opt miliarde de lei și a creat peste 15 mii de locuri de muncă, am putea face ceva similar în domeniul de cercetare și dezvoltare, unde să fie stabilit un impozit unic de 3-7 la sută. Asta ar interesa companiile mari și noi purtăm unele discuții cu vreo șase companii mari, care ar crea vreo două mii de locuri de muncă în domeniul cercetării și inovării. Vă dați seama, dacă ar plăti aici un salariu mediu brut de 2000-2500 de euro plus acele 7 la sută contribuții la stat, ar obține costuri de trei-patru sau chiar de cinci ori mai mici.

Încă un avantaj este că în cercetare și inovare în inginerie nu trebuie să vii cu investiții mari, de zeci de milioane. E suficient să vii cu 300-400 mii de euro pentru calculatoare și echipament. Aici este important să oferim și niște suprafețe corespunzătoare în chirie. Aceste investiții ar fi imperative pentru menținerea forței de muncă înalt calificate, oameni cu studii superioare, care cunosc limbi străine, să-i menținem la noi aici, în Republica Moldova.

– Ar exista o cerere suficientă față de produsele acestor investiții în cercetare și inovare?

Am discutat deja cu șase companii, prezente la noi printre care Dräxlmaier, Gebauer & Griller, Sumitomo. Am vorbit cu CEO de la Sumitomo din Germania și el a zis că, dacă facem acest lucru, este gata să aducă 300 de locuri de muncă în Republica Moldova imediat ce este acceptat proiectul de lege, care să faciliteze investițiile în domeniu. Altfel spus, trebuie să creăm premise. Mai departe, dacă dai unele semnale, companiile vin singure.

Partea bună este că nu trebuie să ne implicăm noi ca stat să cheltuim pentru a forma acești specialiști.

Avem deja un exemplu concret în acest sens. Dräxlmaier are în campusul Universității Tehnice oficii unde lucrează peste douăzeci de tehnicieni pentru salarii foarte bune. Și ei lucrează acum fără facilități. Dar dacă am promova legile necesare pentru a face tentante investițiile în cercetare și inovare, fiți siguri că sectorul respectiv ar putea ajunge sectorul IT, care a avut rezultate foarte frumoase în ultimii ani.

Am vorbit cu mai mulți angajați din domeniu, cu profesori universitari din Germania, care mi-au spus că salariul mediu net acolo este de 4000-5000 de euro în medie, dar dacă luăm în calcul toate contribuțiile și impozitele, cheltuielile pentru un angajat s-ar ridica la peste 10 mii de euro. De ce să nu deschidem aceste locuri de muncă la noi, pentru inginerii noștri, care ar fi mai mult decât mulțumiți să lucreze acasă pentru salarii de 2000 de euro?

Spre exemplu, firma Trumpf din Germania, lider mondial în domeniul tehnologiilor tăierii cu laser, are vreo mie de angajați în cercetare și inovare și este gata să aducă în Republica Moldova 50-100 din ei. Repet, cel mai important rezultat al acestor investiții ar fi că vom menține forța de muncă de calificare înaltă aici, în Republica Moldova.

– Totuși, nu putem vorbi despre foarte multe locuri de muncă în acest domeniu.

Da, însă e vorba de părți ale unor corporații. Și războiul din Ucraina nu va dura la nesfârșit. Odată ce acesta se va încheia, vor exista condiții mult mai prielnice pentru investiții, iar corporațiile respective vor fi prezente aici prin aceste subdiviziuni de cercetare și inovare. Important e ca autoritățile să aibă un dialog constant cu acești investitori și, când vor apărea oportunități, aceștia vor aduce și altfel de investiții, mai mari, în producere.

– Care ar fi alte direcții de activitate asupra cărora vă veți concentra eforturile în următoarele luni?

Ca agenție de investiții, urmează să pregătim patru portofolii investiționale. Adică să nu fie o paletă largă de proiecte foarte vagi. Trebuie să începem cu câteva, însă foarte concrete. Spre exemplu, aeroportul Mărculești. Analizăm potențialul său investițional pentru a ști exact ce ne dorim să atragem acolo și începem să promovăm portofoliul în toate ambasadele. Am discutat în acest sens cu dl vicepremier Nicu Popescu, care a spus să pregătim aceste trei-patru profiluri investiționale, iar ambasadele sunt gata să le promoveze. Alt portofoliu ar fi nodul de cale ferată de la Basarabeasca, unul din cele mai importante noduri feroviare pe timpul Uniunii Sovietice. Și în Chișinău, la Botanica, în spatele la Metro, este fostul institut de cercetări în domeniul protecției plantelor, care deține suprafețe importante de terenuri. Vreo 70 de hectare de teren am putea să le utilizăm pentru construcția unei platforme industriale în Chișinău. Astăzi, dacă vine un investitor cu intenția de a investi în capitală, nu știu dacă găsește unul sau două hectare unde să-și amplaseze capacitățile. O platformă industrială ar soluționa această problemă.

– Ați activat în ultimul deceniu în zonele economice, unde ați reușit atragerea de investiții importante. Ce urmează să se întâmple pe acest segment. Mai are el potențial?

Încă o dată am să spun că este foarte importantă creșterea potențialului uman. Aici în Chișinău urmează să deschidem un centru mare cu două competențe (specialități): prelucrarea metalului și producerea masei plastice prin injecție. 95% din investitorii cu care vorbim ne întreabă despre aceste două competențe, dacă avem personal calificat în aceste domenii. Specialiști în prelucrarea masei plastice prin injecție nu a pregătit până acum nicio instituție publică din Republica Moldova. Am pregătit curricula și urmează ca aceștia să fie instruiți. Este vorba despre specialiști de o calificare destul de înaltă: aceștia proiectează piesele la calculator, introduc datele în mașini și acestea le produc singure. Am importat deja trei mașini de producere a masei plastice prin injecție și urmează în curând să ajungă și mașinile pentru producerea uneltelor din metal. După asta începem procesul de instruire propriu-zis.

– Deci, este vorba de o investiție nu prea scumpă, însă cu bătaie lungă, care completează o verigă lipsă în competențele necesare pentru atractivitatea investițională?

Da, și vorbim de salarii destul de bune pentru Republica Moldova, de peste o mie de euro net.

– În cadrul forumului ați reușit să convingeți pe cineva să investească în Republica Moldova?

Da, există câteva intenții concrete din partea unor investitori, în special din România, însă forumul este mai degrabă un eveniment promoțional. Am prezentat atracțiile și urmează să lucrăm pe parcursul anului ca acestea să se materializeze în proiecte concrete.

– Vă mulțumim pentru interviu și vă urăm succes!

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT