Eveniment de anvergură la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

149
0

Pe 6 septembrie curent, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova și Uniunea Scriitorilor din Moldova, a organizat vernisarea expoziției jubiliare „MIHAI CIMPOI, OMUL-DESTIN: 80 de ani de la naștere”. Evenimentul s-a desfășurat în Sala de expoziții nr. 1, în prezența sărbătoritului și a unui public alcătuit din cercetători, scriitori, oameni de cultură, muzeografi și a altor admiratori ai operei celebrului savant.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În deschidere, dr. habil. Maria Șleahtițchi, directorul general al instituției și moderatoarea activității, a subliniat anvergura acestui eveniment, „mai puțin academic, dar plin de spiritul creației”, prilejuit de venerabila aniversare a unuia dintre cei mai importanți critici literari contemporani din literatura română.

Lista celor care l-au felicitat pe renumitul academician și i-au adus cuvinte de recunoștință și omagiere a fost deschisă de ministrul Culturii, Sergiu Prodan, care a evocat dimensiunile impresionante ale operei lui Mihai Cimpoi. Oferindu-i maestrului o Diplomă de Onoare a Ministerului pe care îl conduce, i-a apreciat înalt efortul depus întru prosperarea întregii literaturi române.

În discursul său, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Ivan Pilchin, i-a transmis mesajul călduros al întregii bresle scriitoricești și i-a acordat maestrului Mihai Cimpoi Diploma de Onoare a USM – „în semn de prețuire și recunoștință, pentru contribuția la mișcarea națională din Moldova din anii 1987-1989 și la dezvoltarea scrisului și exegezei literare din întreg spațiul limbii române”. Reliefând ideea că Mihai Cimpoi este o variantă basarabeană a modelului sau mitului borgesian, vorbitorul a concluzionat că reputatul intelectual, „Om al culturii și al bibliotecii, sfidând limitele ideologice ale unor timpuri, a reușit, prin disciplină și perseverență, să fie liber în cărți și printre cărți”.

Vladimir Beșleagă s-a referit la „miracolul Cimpoi”, specificând că jubiliarul este „nu doar o personalitate de mare cultură, nu doar un critic literar și eminescolog de mare valoare, ci și un Om al filosofiei culturii, care a marcat o epocă”. Coleg de generație cu distinsul cărturar, vorbitorul a amintit mai multe detalii ce țin de contextul literar din anii 60′-’70 ai secolului trecut, epocă bulversată ideologic, când tânărul critic a fost nedreptățit și dizgrațiat de regim, dar a depășit impedimentele prin muncă și determinare.

Într-un discurs consistent în idei, inspirate din creația sărbătoritului, poetul și academicianul Ion Hadârcă a încadrat opera criticului pe care îl consideră un spiritus rector al culturii și spiritualității române între dihotomiile „mirajul copilăriei și miracolul copilului îmbătrânit”. Subliniindu-i excepționala erudiție enciclopedică, vorbitorul a menționat că destinul împlinit al lui Mihai Cimpoi, „omul deplin al culturii române din Basarabia”, nu include doar activitatea sa de critic, ci este „un destin salvator al culturii naționale”, căci, prin opera Măriei Sale, în special, prin opul „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia”, marele savant a produs o „deschidere strategică spre cultura română, fiind primul și, indiscutabil, cel care ne-a încadrat în prea-plinul culturii române”.

Un moment de reflecție, nu doar de omagiere, pe care domnul Cimpoi îl merită cu prisosință”, a considerat evenimentul Vitalie Ciobanu, scriitor și publicist, care, în alocuțiunea sa, a afirmat că, deși dialogul lui Mihai Cimpoi cu scriitorii optzeciști a inclus și accente polemice, a fost o comunicare constructivă și fertilă. Cercetătorul Dumitru Apetri s-a referit la contribuția criticului Mihai Cimpoi în valorificarea scrisului românesc din nordul Bucovinei și Ținutul Herța. În final, dr. Andrei Langa, unul din curatorii expoziției, a prezentat sumar compartimentele și materialele ce o constituie.

În încheierea evenimentului, protagonistul a răspuns la întrebări și a insistat pe ideea că destinul este cel care i-a determinat traseul existențial și cel intelectual.

Expoziția jubiliară „MIHAI CIMPOI, OMUL-DESTIN: 80 de ani de la naștere” include cărți și manuscrise, documente și scrisori, artă plastică, fotografii și obiecte personale ale omagiatului și va putea fi vizitată până pe 23 octombrie 2022.

Margareta CURTESCU, cercetător științific,

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT