Vernisarea expoziției itinerante „Poeți contemporani cu Eminescu” la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”

204
0

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, în parteneriat cu Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Botoșani, și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a organizat, pe 30 august 2022, vernisarea expoziției itinerante „Poeți contemporani cu Eminescu”.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În deschidere, Maria Șleahtițchi, directorul general al Muzeului, a salutat prezența unui public select, subliniind că vernisarea expoziției itinerante „Poeți contemporani cu Eminescu” se înscrie în seria activităților organizate de Ziua Limbii Române, care se sărbătorește pe 31 august pe ambele maluri ale Prutului. În continuare, Maria Șleahtițchi a precizat că expoziția a fost concepută de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și a fost inaugurată la Botoşani, pe 21 aprilie 2021, cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei, fiind ulterior expusă în mai multe instituții culturale din România. Totodată, doamna director a menționat că oaspeții muzeului vor avea prilejul să vadă și câteva cărți semnate de autorii prezenți în expoziție, care au fost editate, în mare parte, în secolul al XIX-lea și care se află în patrimoniul muzeului.

Ala Sainenco, managerul Memorialului Ipotești, și-a exprimat recunoștința pentru posibilitatea de a vernisa această expoziție la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” de Ziua Limbii Române, amintind date relevante despre contextul în care s-au constituit normele limbii literare scrise, or Mihai Eminescu a oferit un model al formelor de limbă pentru generația sa, dar și pentru generațiile viitoare: „Anul 1881 este considerat anul în care limba română literară își conturează formele pentru varianta sa scrisă. Este anul în care Maiorescu recomandă articolele politice din «Timpul» ale lui Eminescu ca modele de limbă; anul în care Academia Română își publică regulile ortografice, bazate pe principii raționale, pe principii fonetice; anul în care Eminescu își scrie, probabil, unele dintre cele mai bune articole politice…”. În continuare, Ala Sainenco a prezentat structura expoziției și autorii acesteia: Lucia Țurcanu (prezentare și selecție text) și Liliana Grecu (concept grafic), încheindu-și discursul cu invitația de a vizita și alte expoziții ale Memorialului Ipotești, între care cinci expoziții permanente și alte câteva expoziții temporare.

Lucia Țurcanu, cercetător științific la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, a dezvăluit că ideea de a realiza o expoziție cu poeții contemporani cu Eminescu a pornit de la antologia „Poeți de pe vremea lui Eminescu”, realizată de Eugen Lungu. Având intenția de a oferi o prezentare mai amplă a contextului în care s-a impus Mihai Eminescu, cercetătoarea a examinat și alte surse („Antologia poeților minori din epoca Alecsandri & Bolintineanu”, elaborată de Eugen Lungu, „Lepturariul românesc” al lui Aron Pumnul, „Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900” ș.a.), care i-au permis să întocmească o listă de circa 200 de poeți. Ulterior, Lucia Țurcanu a prezentat structura medalioanelor, care conțin un citat despre poetul prezentat, date biobibliografice (anii de viață, debutul și publicațiile) și un poem reprezentativ, pentru a contura diversitatea formulelor lirice care au circulat în epocă.

Medalioanele prezintă activitatea a 61 de poeţi de pe vremea lui Eminescu, reflectând procesul poetic românesc din anii ’60-’80 ai secolului al XX-lea. Seria este deschisă de Gheorghe Asachi, fiind urmat de Ion Heliade Rădulescu, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Costache Negri, Iacob Mureșianu, Cezar Bolliac, C.A. Rosetti, Andrei Mureșanu, Picu Pătruț, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Pelimon, Gheorghe Sion, Constantin D. Aricescu, George Baronzi, Alexandru Lăzărescu (Laerțiu), Anton Naum, George Crețeanu, Vasile Pogor, Nicolae T. Orășanu, Zaharia Boiu, Ioan Ianov, Alexandru Z. Sihleanu, Radu Ionescu, Alexandru Depărățeanu, Nicolae Nicoleanu, I. C. Fundescu, Nikolai Skelitti, Vasile Bumbac, Nicolae Gane, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Dimitrie Petrino, Mihail Zamphirescu, Iulian Grozescu, Theodor Șerbănescu, Samson Bodnărescu, Iosif Vulcan, Mihai de Bonacchi, Iacob Negruzzi, Ioan Pop-Florentin, Ștefan Vârgolici, Carmen Sylva, Mihail D. Cornea, Nicolae Beldiceanu, Ioniță Scipione Bădescu, Miron Pompiliu, Dimitriu C. Ollănescu-Ascanio, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Alexandru Macedonski, Ioan S. Nenițescu, Carol Scrob, Nicolae Volenti, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Lucreția Suciu, Mircea Demetriade, George Coșbuc, Traian Demetrescu, Iulia Hasdeu.

Merită reținut aici și „portretul de grup” al poeților de pe vremea lui Eminescu, realizat de Eugen Lungu: „În timpul vieții mulți dintre ei aveau însă o anume celebritate, intrând în ierarhiile valorice cu locuri bine definite. Vestita rumoare din saloane pe care o produceau era la nivelul orizontului de așteptare al masei culturale, fenomen înregistrat neapărat de T. Maiorescu: «…în încercările lor, fie cât de restrânse în privința sferei de idei în care se mișcă, arată o natură mai aleasă, simțiri simple, dar neafectate, și produc în cetitor acea impresie senină, care este adevărata binefacere a artelor frumoase». (Sigur că azi ni se pare amuzant că naivele O lacrimă sau O iluziune pierdută făceau odată furori între ceaiuri și cozonaci.) Luată în totalitate, contribuția lor nu pare deloc neglijabilă”. (Eugen Lungu, „La o nouă ediție”. În: „Poeți de pe vremea lui Eminescu”, antologie, ediția a III-a. Chișinău: Cartier, 2016, p. 11).

Expoziția se adresează tuturor iubitorilor de poezie și va fi deschisă în perioada 30 august – 23 octombrie 2022.

Natalia HARITON,

cercetător științific superior la MNLMK

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT