„Inflație mare, bugete austere”

252
0

Primarii, nemulțumiți de adaosul de 5,5% la salarii

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Primarii din Republica Moldova sunt revoltați de proiectul privind modificarea Legii bugetului de stat, votat la 26 august, în prima lectură, care prevede o majorare de 5,5% pentru bugetari, inclusiv pentru primari și specialiștii din primării, în timp ce Republica Moldova înregistrează o inflație de 32%. Potrivit lui Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Publice Locale (CALM), la momentul actual, au loc negocieri cu angajații Guvernului. Primarii solicită o majorare de cel puțin două, trei ori mai mare care ar fi inclusă în proiectul care urmează a fi dezbătut în lectura a doua în cadrul ședinței din 8 septembrie a Parlamentului. În caz contrar, primarii ar putea anunța proteste.

Viorel Furdui (foto) menționează că acest proiect de lege nu a fost consultat în niciun fel cu CALM în partea ce se referă la majorarea salariilor angajaților din cadrul Administrației Publice Locale.

Comunicare defectuoasă cu Ministerul Finanțelor

Un an întreg am avut parte de promisiuni, că vom fi consultați și că opinia noastră va fi luată în calcul. CALM a venit cu propuneri și proiecte concrete care ar detensiona această situație, care este extrem de gravă. Aceste 5,5% reprezintă o bătaie de joc. Ele nu reprezintă o majorare a salariului din moment ce avem o inflație de 32%. Reiese că salariile primarilor și angajaților, care și așa sunt mici, au scăzut cu 27%”, a menționat directorul CALM.

El a mai adăugat că, în aceste condiții, nu ar trebui să mire pe nimeni faptul că există un deficit enorm de specialiști în sectorul public, iar cei care mai activează sunt deja cu gândul de a pleca.

În prezent, contabilii, secretarii, inginerii cadastrali, perceptorii fiscali au salarii de cel mult 7000 de lei, iar primarii – 8000-9000 de lei, în funcție de numărul populației din localitate.

Legea nu le permite funcționarilor din cadrul primăriilor să mai dețină alte funcții, decât cele didactice. Cum să-și întrețină în aceste condiții un angajat din Primărie familia și copiii? Perceptorul fiscal are un salariu de circa 3000 de lei. Primarul are în subordine șeful grădiniței, a centrului medical, a casei de cultură etc., care au salarii deja mai mari ca ale primarului, de peste 15 – 20 de mii de lei. În timp ce legea prevede că salariul primarului nu poate fi mai mic ca al șefilor instituțiilor din subordine. În plus, primarul e responsabil de un spectru mult mai larg de probleme”, mai spune directorul CALM.

Majorarea salariilor APL-urilor, din bugetele locale

Reprezentanții primăriilor sunt cu atât mai nedumeriți că cele 5,5% de majorare a salariilor vor trebui achitate tot din contul veniturilor bugetelor locale. Reiese că majorarea o decid autoritățile centrale, dar achitarea se efectuează din bugetul local. „O mai mare denaturare a esenței autonomiei locale nu poate fi. De unde să ia bani primăriile? Din păcate, nu s-a venit cu inițiative la nivelul autorităților centrale care ar contribui la creșterea veniturilor în bugetele locale. CALM a înaintat mai multe propuneri de politică fiscală, referitor la colectarea taxelor și atragerea investițiilor în primării, dar acestea nu au fost luate în calcul. Ne miră foarte mult poziția sau mai degrabă lipsa de poziție din partea colegilor deputați, în special a celor care vin din APL. Care cunosc foarte bine situația și starea de spirit care domină în cadrul primăriilor la acest subiect deoarece anume ei ar fi trebuit să explice și să apere drepturile celor din APL”, punctează directorul executiv al Congresului APL.

Viorel Furdui a ținut să precizeze că înțelege criza actuală care marchează economia și sectorul energetic din RM. Dar în același timp regretă comunicarea „extrem de defectuoasă” cu Ministerul Finanțelor, deoarece au înaintat mai multe propuneri și au avut așteptări că vor fi consultați înainte de a fi elaborat acest proiect.

Acum discutăm cu unii reprezentanți ai Guvernului. Primarii solicită o majorare de două, trei ori mai mare decât cele 5,5%. În caz contrar, vom recurge la măsuri de protest, inclusiv pichetări. Am demonstrat până acum răbdare, deschidere, cooperare și înțelegere. Însă comportamentul arogant al unor instituții guvernamentale depășește orice limite ale înțelegerii. Faptul că Ministerul Finanțelor ignoră orice contact și consultări reale, pe domeniul salarizării și alte teme importante, pentru noi reprezintă o provocare. Sperăm să fim auziți până la 8 septembrie, când se va vota proiectul modificării Legii bugetului în lectura a doua”, a conchis directorul CALM.

RM, marcată de inflație și criza energetică

O reacție pe marginea acestei probleme a avut și Ion Ceban, primarul capitalei. „Culmea tâmpeniei este că tot noi, primăriile, trebuie să majorăm din sursele noastre salariile angajaților, surse care nu au fost bugetate”, a menționat acesta în debutul ședinței de luni a serviciilor Primăriei.

Pe umerii primăriilor sunt criza refugiaților și criza energetică, iar unele primării au rămas deja fără bani pentru salarizarea în școli și grădinițe deoarece au achitat gazul iarna trecută. Așa o situație este la Ialoveni, unde grădinița riscă să fie închisă, deoarece nu mai sunt bani pentru achitarea salariilor educatorilor. Criza lemnelor, la fel, rămâne pe umerii primăriilor. Lemne nu sunt, dar oamenii au fost îndemnați să facă liste în primării pentru a avea niște facilități. Oamenii vin, se înscriu și cer de la primari și, culmea, ei întreabă când primarii le vor da lemne”, s-a arătat deranjat Ion Ceban.

Marcel Snegur, primarul de Parcova, Edineț, menționează că problema salarizării angajaților primăriilor persistă de mai mulți ani și că majorarea de 5,5% din bugete locale va fi una problematică, mai ales în actualele circumstanțe, când RM este marcată de mai multe crize. Bugetele primăriilor, în special din cauza crizei energetice din toamna anului trecut, sunt extrem de sărace.

Avem noroc că în cadrul primăriei am obținut un proiect și instituțiile din subordine se încălzesc cu cazane de biomasă. Am reușit să facem o rezervă de peleți care ne va asigura încălzirea până la finele acestui an. Din ianuarie nu știm însă cum ne vom descurca. Bugetul este sărac și deși adaosurile la salarii pentru angajații din primării sunt mici va fi o problemă cum să le asigurăm din bugetele locale. Sunt însă primării cu un număr mai mic al populației, cu salarii mai mici și, dacă se încălzesc cu gaz, problemele acestora sunt mult mai mari”, a mai spus primarul de Parcova.

Directorul Congresului Autorităților Locale, Viorel Furdui, a menționat că își pune speranța în discuțiile pe care le poartă în acest moment cu reprezentanții Guvernului și speră că, până la 8 septembrie, când proiectul de modificare a Legii bugetului de stat va fi discutat în lectura a doua, să se ajungă la o înțelegere referitor la salarizarea angajaților din primării și la sursa din care vor fi asigurate acestea.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT