Scrisoare deschisă: Nu mai pot suporta batjocura față de voluntarii de război…

264
0

Doamnei Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Mult stimată Doamnă Președinte Maia Sandu!

Sunt unul dintre voluntarii în războiul de la Nistru din 1992. Am insistat să folosesc acest mod de adresare – scrisoarea deschisă – deoarece peste tot unde am încercat să anunț o problemă care mă frământă pe mine și pe camarazii mei de arme aproape întotdeauna mi s-au închis ușile. Prin anii 1990-1992, am fost membru activ al Mișcării de Eliberare Națională, iar atunci când soarta Republicii Moldova era în cumpănă, cu război secesionist declanșat la Nistru de către forțele imperiale rusești, m-am ridicat alături de alte mii de tineri civili ca să apărăm independența și integritatea statului nostru. Pentru acțiunile pe care le-am întreprins pe pozițiile de luptă pe tot parcursul războiului statul mi-a oferit distincția militară supremă a Republicii Moldova – Ordinul Ștefan cel Mare și Sfânt.

Îndată după ce au tăcut armele la Nistru am început să apăr și să promovez demnitatea și eroismul bărbaților care au mers să-și apere țara la îndemnul inimii – voluntarii de război. De fapt, aceștia au reprezentat esența Mișcării de Eliberare Națională, iar avântul lor patriotic i-a făcut să reacționeze prompt atunci când, la sfârșitul anului 1990, organele constituționale au părăsit rușinos localitățile din stânga Nistrului, lăsând populația locală la cheremul gardiștilor și cazacilor. Erau vremuri când noul stat Republica Moldova încă nu avea armată națională, iar poliția nu mai stăpânea în regiunile estice ordinea publică și situația devenise catastrofală odată cu implicarea în lupte a unităților Armatei a 14-a a Federației Ruse. Parlamentul nu putea să declare stare de război și nici n-a adoptat o lege privind mobilizarea rezerviștilor. Singura soluție a fost apelul conducătorilor statului, Mircea Snegur și Alexandru Moșanu, către populația de bună credință, ca să se ridice pentru apărarea statului și a libertăților democratice. Astfel, conducerea țării a solicitat angajarea benevolă a populației civile în luptele pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova. Drept răspuns la acel apel, mii de civili s-au înrolat în rândurile voluntarilor de război și au luptat eroic pe platourile militare de la Nistru. Numai datorită eroismului voluntarilor de război Republica Moldova n-a devenit atunci o gubernie rusească…

Doamnă Președinte, această adresare către Dumneavoastră este un ultim strigăt al meu, după ce, vreme de treizeci de ani, văd cum se depun eforturi uriașe pentru a șterge din memoria populației mișcarea voluntarilor de război. De altfel, ca și pe cea de eliberare națională… Înțelegeam de ce fac acest lucru slugoii Moscovei – coloana a cincea, foștii politicieni agrarieni sau actualii comuniști și socialiști, dar am sperat și mai sperăm la o atitudine diferită, corectă, din partea actualei guvernări față de cei care și-au jertfit tinerețea pentru crearea și apărarea statului nostru. Printre ei, o forță de avangardă au fost voluntarii de război. Iată de ce recunoașterea oficială a acestei forțe înseamnă să arătăm inclusiv Moscovei că în Republica Moldova anume poporul a luptat pentru libertatea sa și el nu va accepta niciodată expansiunea spre Nistru a imperiului rusesc.

Dar propunerea mea de a acorda un statut juridic special anume voluntarilor de război este mereu respinsă. Poate i-aș mai înțelege pe funcționarii de la Ministerul de Interne și pe domnul Nicolae Gârbu, șeful Biroului pentru relații cu veteranii de la Guvern, care s-au mulțumit să se ascundă în Legea veteranilor, adoptată de legislativul comunistului Vladimir Voronin și dedicată „veteranilor eliberatori ai Europei în 1941-1945”, dar nu-i înțeleg pe funcționarii de la Ministerul Apărării, care ar trebui să folosească masiv exemplul de eroism al voluntarilor de război în educația patriotică a militarilor Armatei Naționale. Acești funcționari nu susțin solicitările noastre de a li se oferi voluntarilor, prin lege, statut de entitate specială, ca participanți în războiul de la Nistru, ceea ce ar clarifica pentru totdeauna existența și rolul voluntarilor de război în situația când țara este în primejdie de a fi cotropită. În plus, recunoașterea lor oficială ar mobiliza participarea acestora în educația patriotică a elevilor și generațiilor tinere, inclusiv a ostașilor din rândurile Armatei Naționale, de spiritul patriotic al cărora este nevoie în timpul actualelor provocări de securitate națională…

Menționez că am scris în toate instanțele statului, am organizat mai multe conferințe de presă, am publicat articole în presa scrisă și am oferit interviuri la radio și televiziune prin care am argumentat necesitatea unei Legi speciale privind statutul voluntarilor participanți la războiul de pe Nistru. Unii funcționari mi-au răspuns formal, fără a intra în esența problemei, iar alții nici n-au reacționat. Sigur, e imposibil să explic doar în câteva rânduri problema în întregime, tot ceea ce mă frământă în legătură cu voluntarii de război. De aceea, Doamnă Președinte, solicit pe această cale să fiu primit în audiență, ca să Vă prezint și unele propuneri utile pentru soluționarea problemei enunțate mai sus.

Sergiu CARACAI, președinte al Uniunii Voluntarilor de război 1991-1992,

Cavaler al Ordinului Ștefan cel Mare și Sfânt

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT