Despre reușitele și nereușitele Guvernului Gavrilița, la un an de mandat

Cabinetul de miniștri al Republicii Moldova a făcut luni, 8 august, bilanțul primului an de activitate. Guvernul a trecut în revistă principalele realizări, dar și provocările cu care s-a confruntat pe parcursul acestui an de mandat. Astfel, „Gazeta de Chișinău” a solicitat opinia unor analiști politici privind rapoartele miniștrilor și activitatea Executivului.

În debutul evenimentului de prezentare a raportului „Un an de guvernare solidară cu oamenii”, premierul Natalia Gavrilița a declarat că „a trecut unul din cei mai grei ani din istoria celor peste trei decenii de independență a țării noastre”.

„Deja loviți de efectele pandemiei Covid-19, am fost confruntați cu creșterea abruptă a prețurilor la energie și, de mai bine de cinci luni, trebuie să facem față și consecințelor războiului nedrept și nejustificat din vecinătatea noastră. Lumea de astăzi este foarte diferită de lumea de la momentul în care am preluat guvernarea. (…) Executivul a făcut tot posibilul – și uneori chiar și ceea ce părea imposibil – pentru a reduce impactul acestor provocări asupra cetățenilor noștri”, a spus Natalia Gavrilița.

Totodată, prim-ministrul a enumerat principalele succese ale Guvernului.

„Atunci când prețurile la energie au crescut în toamna anului trecut, am venit cu un amplu pachet de compensare a facturilor majorate și am extins numărul beneficiarilor și cuantumul ajutorului pentru perioada rece a anului. Atunci când agricultorii noștri s-au aflat în dificultate, am reușit să compensăm parțial prețul la motorină și am crescut cu 60% fondul de subvenționare. Atunci când producătorii noștri au pierdut piețe de desfacere, am obținut creșterea cotelor de export către Uniunea Europeană pentru mai multe produse. Atunci când vămile noastre erau sufocate de rânduri de sute de camioane, am lucrat foarte eficient cu Guvernul României și am luat măsuri pentru deblocarea situației. (…) Am reușit să pornim reforma în justiție, să deblocăm asistența externă și să demarăm ample proiecte de infrastructură și dezvoltare regională. Am pus la dispoziția satelor și orașelor noastre fonduri semnificativ mai mari decât în alți ani, de exemplu, prin intermediul programului Satul European. Am ieftinit o serie de servicii publice, precum tariful pentru eliberarea actelor de identitate. Oamenii beneficiază de o gamă mai largă de medicamente compensate. Totodată, am transformat statul într-un partener veritabil al mediului de afaceri. Prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, cuantumul granturilor pentru businessuri în Republica Moldova aproape că s-a triplat în acest an – până la 340 de milioane de lei. Iar eforturile noastre au fost văzute și în afara țării. Obținerea statutului de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană reflectă credibilitatea de care ne bucurăm după ani de izolare diplomatică”, a subliniat premierul.

În acest context, reporterul „Gazetei de Chișinău” a solicitat părerea unor experți în raport cu rezultatele Guvernului.

„Nu avem nimic de reproșat”

„La un an de la învestirea Guvernului Gavriliță, pot spune următoarele: orice partid care se află la guvernare suferă de o criză de popularitate – «ba n-ai făcut, iar dacă ai făcut, de ce ai făcut?», darămite, atunci când statul pe care îl guvernezi se află într-o multitudine de crize precum cea energetică, economică, cea a securității și cea a refugiaților. Cu siguranță lucrurile pot fi făcute mult mai bine, dar nu poți pune în cârca guvernării dinamica geopolitică din regiune”, susține analistul politic Laurențiu Pleșca.

Potrivit lui, dacă luăm în calcul cele patru direcții de activitate asumate de Guvern, observăm că „gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19 a fost îndeplinită. Vorbind de demararea reformei justiției și anti-corupție – uite aici putem critica, pentru că ritmul nu este cel dorit de societate, însă, pe de altă parte, înțeleg și am răbdare pentru că o astfel de reformă necesită timp, iar toate aceste schimbări trebuie să urmeze litera legii, or dacă dorim o reformă care să nu fie efemeră odată cu tranziția puterii, trebuie să mai așteptăm. Creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile: s-a anunțat mărirea salariilor și pensiilor, dar această ajustare reprezintă de fapt o mărire peste capacitățile de care dispune azi Republica Moldova. De asemenea, peste 2 miliarde de lei au fost alocate pentru a scădea prețul pe care trebuie să îl plătească moldovenii pentru gaz. Ba chiar unele din aceste majorări au fost adoptate înaintea războiului, când bugetul țării era gândit într-o conjunctură normală, nu una de război în regiune, amintesc că după Ucraina acest război afectează cel mai mult Moldova”, a observat comentatorul.

La capitolul restabilirea finanțării, Laurențiu Pleșca menționează: „Chiar nu avem nimic de reproșat”.

„Ba din contra, în doar un singur an Republica Moldova a avansat consolidându-și mai multe relații bilaterale, obținând statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană și asigurându-și susținerea economică și energetică pentru situații imprevizibile precum o eventuală tăiere a livrării gazelor.

Ce nu ne spune raportul de un an al Guvernului este că avem noroc că, acum un an, alegerile legislative au fost câștigate de un partid proeuropean, cu toate neajunsurile sale și lipsa de experiență. În cazul în care țara ar fi fost guvernată de nenumitul partid de opoziție, nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi putut întâmpla, mai ales din punct de vedere al securității țării”, subliniază Laurențiu Pleșca pentru „Gazeta de Chișinău”.

Analistul politic Nicolae Negru, apreciază, în linii mari, activitatea Guvernului în timpul primului an de mandat.

„În general, apreciez pozitiv activitatea guvernului de până acum, dat fiind că statul Republica Moldova rămâne pe linia de plutire. Au existat momente când se putea prăbuși, dar a rezistat. Vom vedea dacă trece și testul viitoarei ierni. Abia atunci vom putea trage concluzii”, spune Nicolae Negru.

„Pe segmentul financiar-economic, Guvernul are numeroase restanțe”

Pe de altă parte, analistul politic Ion Tăbârță, susține că raportul Guvernului este „unul care scoate în evidență părțile pozitive ale activității acestuia. Mai puțin se vorbește despre nereușitele Executivului”.

„Dacă e să vorbim despre realizări, fără îndoială, cea mai mare reușită se referă la politica externă, și anume la obținerea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE. Într-adevăr, la capitolul politicii externe, Guvernarea a fost foarte activă. Republica Moldova a început din nou să fie vizibilă la principalele Cancelarii europene. În relația cu Federația Rusă, Guvernul a încercat să fie echilibrat, însă nu s-a putut, din cauza contextului geopolitic. Totuși, aș vrea să precizez că obținerea statutului de țară candidat a fost posibilă în urma schimbărilor geopolitice din regiune, și anume ca rezultat al războiului din Ucraina. De asemenea, pe direcția politicii externe, multe uși au fost deschise de către Președinta Maia Sandu, iar ministrul de Externe s-a folosit pe deplin de acestea”, susține expertul.

Din punct de vedere intern, comentatorul spune că am avut realizări în gestionarea crizei refugiaților și reforma justiției.

„Cât privește aspectele economice, Republica Moldova a avut și are probleme mari cu inflația, care a fost cauzată de două șocuri mari din exterior: criza energetică din toamna anului 2021 și, respectiv, războiul din Ucraina. Pe segmentul financiar-economic, Guvernul are numeroase restanțe. Atât premierul, cât și partidul de guvernământ ar trebui să se gândească cum să fortifice blocul financiar din cadrul Executivului, pentru că aici se pot lua măsuri pentru a ajuta populația în situația economică actuală”, consideră Ion Tăbârță.