Cabinetul de Miniștri a publicat pentru consultări publice Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030, documentul național pe termen lung, care descrie direcțiile de dezvoltare a țării și care adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii și țintele angajamentelor internaționale asumate de către Republica Moldova la contextul național.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE„În contextul actual extrem de dificil, Republica Moldova fiind afectată de crizele regionale și globale, Guvernul și-a propus definirea unei viziuni de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru a consolida reziliența față de crizele viitoare și a crea baza pentru dezvoltarea durabilă și incluzivă a țării”, se spune în introducerea la Strategie.
Obiectivele de dezvoltare stabilite în SND derivă din conceptul modern de calitate a vieții și problemele majore identificare la nivel național.
În contextul de dezvoltare al Republicii Moldova, dimensiunile cele mai importante ale calității vieții sunt: veniturile, condițiile de trai, educația, cultura, sănătatea, solidaritatea socială, încrederea în guvernare, încrederea în justiție, securitatea umană și calitatea mediului.
Strategia adoptă conceptul utilizat de țările Uniunii Europene pentru măsurarea calității vieții oamenilor în zece dimensiuni, sporirea calității vieții fiind scopul strategic al documentului.
Securitatea militară, în prim plan
Noutatea strategiei față de cele precedente ține de importanța oferită securității militare. Potrivit documentului, odată cu invazia militară a Ucrainei de către Federația Rusă din 24 februarie 2022, a devenit clar că securitatea militară trebuie să rămână o prioritate strategică pentru Republica Moldova, cel puțin din considerentul proximității față de acțiunile militare, dar și al problemei regiunii transnistrene care este percepută drept sursă de instabilitate pentru țară și regiune.
„Până în 2030, Republica Moldova urmează să-și restructureze sistemul de apărare militară, dar și sistemul de securitate per ansamblu, prin sporirea investițiilor publice în dotarea armatei naționale, intensificarea cooperării și schimbului de experiență pe filieră militară cu partenerii strategici, fortificarea sistemului de apărare civilă și alte acțiuni conexe care urmează să fie definite în viitoarea strategie de securitate care va fi elaborată în scurt timp și ancorată în SND”, se spune în document.
Schimbările climaterice, o preocupare tot mai mare
Un alt factor de risc, pus în prim plan de SND sunt schimbările climei.
„Perioada 2010-2020 a fost cea mai caldă pe toată durata observațiilor meteorologice. Două treimi din gazele cu efect de seră revin dioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili. O altă sursă de gaze cu efect de seră este metanul, componenta principală a gazelor naturale, responsabil de circa 25% din emisii”, concluzionează documentul.
Drept urmare, aceste schimbări impun identificarea unor strategii noi, și de adaptare, și de moderare a schimbărilor climaterice. UE, SUA, China și o serie de alte țări, precum și un număr impunător de corporații mari, s-au angajat să atingă neutralitatea carbonică până în 2050-2060, inclusiv prin tranziția la surse regenerabile de energie și extinderea suprafețelor împădurite. Au crescut puternic investițiile pentru dezvoltarea unei tehnologii cu potențial disruptiv – fuziunea termonucleară – care promite să devină o sursă inepuizabilă de energie electrică curată în aproximativ 10 ani.
Adaptarea la mutațiile economice și noua cultură industrială
La capitolul economie, SND ține cont de avansarea Asiei în calitate de cea mai mare regiune comercială a lumii, alimentând creșterea unei comunități de consum în masă și a unor noi corporații.
Pe de altă parte, au loc modificări în paradigma industrială. Odată cu accelerarea, standardizarea și convergența automatizării, ingineriei, capacităților de stocare a energiei și a datelor, a capabilităților de procesare automată și a inteligenței artificiale, industria modernă tot mai clar tranzitează spre un model de producție bazat integral pe roboți și automatizare. Această tendință riscă să facă irelevante avantajele oferite de forța de muncă ieftină și cu un nivel de la inferior la mediu de calificare.
„Tendințele recente sugerează că țările cu sectoare industriale tehnologic înapoiate sunt deosebit de vulnerabile în raport cu procesul de robotizare – rata de lichidare a locurilor de muncă în asemenea țări va fi de două ori mai mare decât în țările caracterizate de o forță de muncă calificată”, se menționează în document.
O altă prioritate ține de modificările în cultura muncii. Oamenii au început să pună un preț mult mai mare pe condițiile de muncă etice, sigure și care permit un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională. În viitor, între 20 și 25% din angajații în economiile avansate ar putea lucra de acasă de la 3 la 5 zile săptămânal.
Economia Republicii Moldova urmează să crească cu o treime
Economia Republicii Moldova urmează să crească cu cel puțin 5% pe an până la sfârșitul deceniului.
Dacă planurile autorităților se vor materializa, Produsul Intern Brut ar trebui să ajungă de la 242 miliarde lei în 2021 la 375 miliarde lei în 2030. Mai mult ca atât, cea mai mare parte a creșterii urmează a fi asigurată în afara municipiului Chișinău. Dacă în 2019, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în afara Chișinăului erau asigurate doar 40% din PIB, la finele deceniului ponderea trebuie să urce la 60%.
Creșterea economică trebuie alimentată de o sporire puternică a exporturilor. Volumul exporturilor de bunuri și servicii urmează să crească, în medie, cu câte 10% anual față de o rată medie de creștere de sub 6% în ultimii cinci ani.
Sărăcia, redusă la 10%
De asemenea autoritățile își propun reducerea inegalității în rândul populației, care se măsoară cu ajutorul indicelui Gini al Băncii Mondiale. Cu cât indicele Gini este mai mare, cu atât este mai mare inegalitatea veniturilor populației. Până în 2030 indicele urmează să scadă de la 25,7 la 23.
În același timp, ponderea persoanelor sărace în totalul populației urmează să scadă de la 26% la 10%.
Salariul net în învățământ urmează a fi, în medie, mai mare cu 40% față de salariul mediu pe economie, iar pensia medie pentru limită de vârstă trebuie să reprezinte cel puțin 30% din câștigul salarial mediu lunar nominal brut.
În 2020, coraportul respectiv era de 23,2%. Pensia medie pentru limită de vârstă ar trebui să depășească cu 15% minimul de existență pentru pensionari. În prezent, aceasta e mai mică cu 12% decât minimul de existență.
Acces la infrastructură calitativă pentru toată lumea
SND își propune ca până în 2030 95 la sută din gospodării urmează a fi racordate la apeduct, iar 90 la sută – la sistemele de canalizare.
Guvernul trasează obiective ambițioase și în ce privește starea drumurilor. Dacă acum ponderea drumurilor în stare rea și foarte rea se ridică la 47%, la sfârșitul deceniului aceasta nu trebuie să fie mai mare de 10%.
De asemenea, autoritățile își propun lichidarea totală a corupției. Dacă, potrivit datelor Centrului Național Anticorupție, în 2017 ponderea persoanelor care au dat mită era de 11,3%, în 2030 procentul acestora trebuie să coboare la zero.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
