Ion Hadârcă: „În camera de hotel a lui Ion Druță a sunat telefonul și, pe rând, am vorbit cu Mihail Sergheevici Gorbaciov”

1547
0

Politicianul Ion Hadârcă își amintește contextul în care a fost adoptată legislația lingvistică a RSS Moldovenești

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

 În emisiunea „Lecția de istorie” de la TVR Moldova de sâmbătă, 9 iulie, scriitorul Ion Hadârcă, fost deputat al Congresului deputaților poporului din USSS, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între anii 1990-1998, 2009-2014, primul președinte al Frontului Popular din Republica Moldova, a rememorat detalii din perioada în care s-a adoptat revenirea la grafia latină.

Între altele, politicianul a menționat că, înainte de desfășurarea sesiunii Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de la finele lunii august 1989, el se afla, împreună cu un grup de scriitori basarabeni, deputați în Congresul deputaților poporului din URSS, la Hotelul «Codru» din centrul Chișinăului, în camera lui Ion Druță, când a „răsunat telefonul”. De la Moscova s-a făcut legătura cu Mihail Gorbaciov, secretar general al CC al PCUS, președinte al Sovietului Suprem al URSS, care a cerut să vorbească cu scriitorul Ion Druță.

 „În ajunul convocării acestei sesiuni a Sovietului Suprem, cu adevărat istorice, pe 31 august 1989, noi, scriitorii, cei care eram și deputați în Congresul deputaților poporului din USSS, am fost convocați, invitați, de către dl Ion Druță la Hotelul «Codru» ca să elaborăm o tactică comună și acolo, convocați la camera de hotel a colegului nostru mai în vârstă, decanul literaturii, Ion Druță, a răsunat telefonul.

Și sigur că răspunde întâi gazda, pe rând, vorbim cu Mihail Sergheevici Gorbaciov. Problema grafiei latine propriu-zise nu a existat. Dacă sunt suficiente argumente, depinde de ce va decide Sovietul Suprem, dar rugămintea clară a fost să acceptăm proclamarea a două limbi de stat – și limba rusă, și limba moldovenească, identică cu limba română. Aici a fost clenciul și problema cea mai mare, și noi desigur am protestat, am zis că nici vorbă nu poate să fie, ea și așa este”, a spus Ion Hadârcă în cadrul emisiunii „Lecția de istorie” de la TVR Moldova, prezentată de Vasile Munteanu.

Atunci grupul de deputați de la Tiraspol a protestat vehement. Ion Hadârcă își amintește cursul evenimentelor: „Ce s-a întâmplat? În timpul discuțiilor sesiunii, la un moment dat, deputații din partea stângă a Nistrului au amenințat că părăsesc ședința și s-au ridicat să o părăsească, dar au fost constrânși de cordonul viu de oameni, care se aflau în stradă și urmăreau în direct dezbaterile din ședința Parlamentului, ca să nu plece nicăieri.

Ședința Sovietului Suprem avea loc la Teatrul de Operă și în față au apărut mașini de pompieri, erau pregătite cordoane de miliție sovietică și cei mai activi din cei care protestau în piață, în jurul Teatrului de Operă, au început să rupă rândurile. Era o situație care putea să iasă total de sub control, au fost rupte câteva bastoane de cauciuc ale miliției sovietice de spatele celor care au rupt primii rândurile, mai erau și niște femei care au fost bătute acolo, era destul de complicată situația. Încet-încet, spiritele s-au calmat, am reușit să revenim la normalitate, am revenit în sală. Treptat, s-a intrat în albia constructivă și, până la urmă, s-a votat”.

Ion Hadârcă a declarat reporterului „Gazetei de Chișinău” că, în discuția cu fostul lider sovietic, care spunea că grafia latină este acceptabilă cu condiția ca și limbii ruse să i se acorde statutul de limbă de stat, el i-a explicat acestuia „că situația în Republica Moldova, fiind extrem de tensionată, acest lucru nu este posibil”.

Contactat telefonic, Acad. Mihai Cimpoi, de asemenea fost deputat la Congresul deputaților poporului din URSS, și-a amintit de acea convorbire cu Mihail Gorbaciov, când, împreună cu alți deputați, se afla la Hotelul „Codru” din capitală.

„Mai apoi, la Congres, Ion Druță susținea ideea ca și limbii ruse să i se acorde statutul de limbă de stat, dar, fiind alături de el, după ce și-a încheiat discursul, i-am explicat că nu e corect și că este necesar să mai intervină o dată. Ceea ce a și făcut, limba rusă rămânând cu statutul de limbă de comunicare”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi pentru „Gazeta de Chișinău”.

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here