„Mamă, când vii acasă?”

„Plecările în străinătate sunt căi ale unor suferințe necontenite”

Dor e cuvântul din trei litere și cel ce nu poate fi tradus într-o altă limbă. Pentru unii dorul nu există, alții l-au trăit și l-au simțit la cea mai mare intensitate. Unora le e dor de țară, de casa părintească, de copilărie… de trecut. Altora le e dor de emoții, le e dor de unele trăiri, poate irepetabile. Oamenilor le poate fi dor de ei și de persoanele chiar de lângă ei. Mai dureros e atunci când miile de kilometri despart soți, părinții de copii, prieteni. Cert este că dorul doare. Mai ales când mama și tata au plecat în străinătate pentru a putea oferi celor pe care i-au lăsat acasă un viitor.

„Mamă, când vii acasă? Știi cât de mult te iubesc?”, așa a început scrisoarea de dor Ana Golban, elevă în clasa a X-a de la IPLT „Olimp” din orașul Sângerei. Rânduri pe care le-a cules din cauza dorului apăsător de mama. Scrisoare pentru un concurs de eseuri, însă destinația pe care o avea autoarea în gând era Italia, țara care i-a oferit mamei ei un loc de muncă. În cele câteva fraze, Ana a descris făptura mamei în cele mai frumoase și sincere cuvinte. Iar fiecare rând din câteva cuvinte te putea trece prin tot spectrul de emoții. Deși vorbeau zilnic prin mesaje, o săptămână trecea ca o lună… totul era monocrom căci dorul de mama era incomensurabil.

Mi-am dorit să o cunosc pe cea care vorbește atât de frumos despre mama ei. Așa că am mers în orașul Sângerei pentru a simți fiecare cuvânt spus de Ana, credeți-mă, mi-a răscolit vertebră cu vertebră.

Ana este întruchiparea emoțiilor. O ființă firavă, emotivă și cu o cumsecădenie rar întâlnită. „Un an și aproape trei luni” Ana și-a văzut cea mai bună prietenă… MAMA, doar print intermediul rețelelor de socializare. Și-au scris cuvinte de dor, de recunoștință, de iubire.

Tânăra mi-a spus că pentru ea mama e totul. Fiind una la părinți, Ana și mama ei sunt cele mai bune prietene. Până acum un an, mama Anei nu a mai fost plecată, fetele erau mereu împreună. Conexiunea pe care o au cele două este ceva ce nu poți transpune în cuvinte. În momentul când mama Anei a decis să plece la muncă în Italia, lacrimile fetei nu mai conteneau. Indiferent de km ce le despărțeau fizic, sufletele lor erau mereu aproape.

„Transpun infinitele lacrimi ce umplu oaza primului și ultimului dor”

Atunci când a simțit că dorul de mamă o macină pe interior, Ana, la îndrumarea profesoarei de limba și literatura română din cadrul liceului în care își face studiile, a participat la proiectul socio-cultural „Singur acasă”. Proiectul prevede organizarea Concursului literar de eseuri pentru copii și adolescenți, cu vârsta între 10-18 ani, ai căror părinți au emigrat. Această activitate prevedea participarea copiilor și adolescenților ce au abordat tema migrației, mărturisind istoriile și trăirile lor prin intermediul creațiilor literare.

„Mama mea – viața prin care îmi dăinuie existența, oceanul forțelor mele, pomul prin a cărui muguri rămân a fi o mică stiblă, o completare a Ei. Acele sute de kilometri ce formează o prăpastie infinită pentru noi, deja de un an și aproape trei luni, transpun infinitele lacrimi ce umplu oaza primului și ultimului dor – cel de mamă.”

„Imediat după ce am trimis scrisoarea pentru concurs, i-am fotografiat-o și mamei. Mama era foarte emoționată și a rămas impresionată de felul în care mi-am expus gândurile. După două săptămâni, aceasta s-a întors acasă. Eram fericită. Acum, dacă mama ar vrea să mai plece, nu i-aș mai da voie”, mi-a spus eleva.

„Mama s-a întors acasă…”

Ana și mama ei petrec tot timpul împreună. Cele două profită de vacanța de vară, iar activitățile lor sunt comune. Lipsa și dorul una de alta le fac acum să fie de nedespărțit. Plimbările și discuțiile nu mai au capăt. Le place să croșeteze și să gătească deserturi.

„Mama s-a întors acasă, acum suntem de nedespărțit”, mi-a spus Ana.

Ludmila Moroșanu, profesoară de limba și literatura română din cadrul IPLT „Olimp”, or. Sîngerei, a lăudat-o pe Ana Golban.

„Anișoara poate de toate. E o fată atât de brava, nici nu am cuvintele potrivite pentru a o descrie. Și locul întâi pe care l-a obținut la concurs mai dovedește încă o dată acest fapt.”

Ludmila Șișcanu, directoarea IPLT „Olimp”, mi-a spus că, în perioada când s-a desfășurat concursul „Singur acasă”, vreo 300 de copii erau cu părinții plecați peste hotare.

„Avem în școală 1018 copii care au finalizat anul școlar 2021-2022. Din liceul nostru au participat 30 de lucrări la concurs, iar cele mai bune au fost șapte, ce au fost menționate la nivel de republică. Dintre care un părinte s-a întors acasă, asta pentru noi e o mare realizare”.

Fenomenul emigrării este bine cunoscut pentru numeroase familii din Republica Moldova. În scopul susținerii incluziunii sociale a copiilor ai căror părinți au emigrat peste hotarele țării, Centrul de Teatru din Moldova (CTM), sub patronajul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a organizat ediția a II-a a proiectului socio-cultural „Singur acasă”.

„Dorim să sensibilizăm opinia publică privind fenomenul migrației din Republica Moldova prin organizarea Proiectului socio-creativ „Singur acasă”. În acest sens, ne-am propus să comunicăm, în special tinerilor familii, despre efectele dramatice, provocate de despărțirea de copii. Mai mult decât atât, ne-am propus să oferim copiilor și adolescenților de migranți posibilitatea de a aborda această problemă prin intermediul activităților artistice și de a încerca să depășească stările negative prin intermediul sesiunilor psihoterapeutice. Am ascultat zeci de istorii din familiile în care copii duc o luptă aprigă cu sine însăși, încercând să facă față situației create – părinți plecați în străinătate pentru a le oferi un trai decent. Noi, echipa Centrului de Teatru din Moldova, vom face tot ce ne stă în puteri pentru a-i ajuta să depășească stările psiho-emoționale negative, să înțeleagă complexitatea și cauzele situațiilor familiale pe care le trăiesc și să devină tineri și tinere împlinite”, mi-a spus Alina Țurcanu, președinta CTM.

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2021, ponderea gospodăriilor cu copii și cu persoane plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru, în mediul rural, este mai mare decât ponderea acestora în mediul urban. Din totalul de gospodării cu copii, 15,8% au fost gospodării cu cel puțin un membru plecat peste hotare la lucru sau în căutare de lucru. În mediul rural ponderea acestor gospodării a constituit 19,6%, față de 10,9% în mediul urban. În funcție de numărul copiilor, gospodăriile cu persoane plecate peste hotare se repartizează după cum urmează: 45,2% – gospodării cu un copil, 37,9% – cu doi copii și 16,8% – cu trei și mai mulți copii.