Când profesorii universitari promovează falsuri geopolitice și lingvistice

2363
0

După apariția în GAZETA de Chișinău (3 martie 2022) a articolului „Operațiunea” AȘM, scris de Ilie Gulca, mi-a telefonat Victor Moraru, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar, care mi-a predat la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM. Domnia sa mi-a spus în discuție că ceea ce e scris în articol „nu este chiar așa, adică adevărat”.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

L-am întrebat pe dl Moraru, un profesor bun de altfel, unde a greșit autorul materialului jurnalistic. Nu am primit un răspuns clar, în afară de faptul că „nu este chiar așa cum este scris în text”.

Reamintesc că „Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei consideră că nu a admis nicio greșeală la elaborarea declarației cu privire la războiul din Ucraina. Prezidiul AȘM a calificat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în care trupele ruse atacă civili, drept „operațiune militară” a forțelor armate ale Federației Ruse, termen pe care Moscova îl impune instituțiilor mass-media din Federația Rusă și instituțiilor de învățământ”, scrie în articolul lui Ilie Gulca.

Atunci când te sună o personalitate din mediul academic și-ți impută ceva, încerci să oferi un răspuns pe măsură și constructiv. I-am spus dlui profesor Victor Moraru că Ilie Gulca este un jurnalist care-și face bine meseria, corect, echidistant, cu o experiență în domeniu și nu pun la îndoială profesionalismul său la scrierea articolelor. Mai mult decât atât, sunt sigură că jurnalistul a solicitat opinia AȘM.

Al doilea profesor universitar care, într-un fel, mi-a arătat din deget este Mihail Guzun, care, de asemenea, mi-a predat la facultate și a fost și decan în perioada celor patru ani de studii.

Am avut ocazia și onoarea să fiu invitată în calitate de președinte al unei comisii de licențiere și masterat anul trecut și în acest an la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării.

La prezentarea raportului din acest an în fața profesorilor, lectorilor de la facultate, am venit cu niște constatări și recomandări care nu le-au plăcut unora, pentru că conțin și critică, nu doar laude. La lăudat suntem buni.

În timpul prezentării în PowerPoint a tezelor de licență, am remarcat că lucrările unor absolvenți de etnie rusă sunt nesatisfăcătoare, în comparație cu anul trecut, când au fost lucrări bune și foarte bune, și în ele s-au strecurat erori care dezinformează, de exemplu, „Ziarul «Komsomolskaia Pravda» este ziar național în R. Moldova” și în unele lucrări limba română este numită „limba moldovenească”. I-am spus tinerei care își susținea teza că limba noastră se numește română, noi vorbim românește, iar ziarul menționat are acoperire națională în Republica Moldova, dar este național pentru Federația Rusă. Tânăra a corectat greșeala în timpul comunicării, cea cu referire la limba vorbită în societatea noastră.

Menționez faptul că greșeala cu referire la ziarul kp.md au subliniat-o în lucrare și ceilalți doi membri ai comisiei, lectori la facultatea pe care am absolvit-o în 2005.

Recomandarea mea din raport a fost excluderea coordonatorului (același coordonator la lucrările nesatisfăcătoare, I. M.) de teze de licență care admite asemenea greșeli și dezinformări la prezentarea lucrărilor, motivând că la facultate se formează viitorii jurnaliști, care ar trebui să știe care e misiunea unui jurnalist într-o societate ce se declară sau se vrea a fi democrată.

Nimeni din cei prezenți nu mi-a spus nimic și nu mi-a pus vreo întrebare, doar lectorul Mihail Guzun a precizat că „în Constituție totuși este scris limba moldovenească.” Replica dlui Guzun m-a bulversat pe moment, dar i-am amintit de Decizia Curții Constituționale, în care se spune, la 5 decembrie 2013, că limba română este limbă de stat în R. Moldova.

La care Mihail Guzun mi-a răspuns: „Constituția este mai presus decât Curtea Constituțională…”.

I-am mai spus conferențiarului universitar doctor, în fața mulțimii de intelectuali prezenți, că-mi pare rău că a inițiat discuția cu referire la ce limbă vorbim.

Expres pentru Mihail Guzun și alții care pun problema limbii vorbite în statul Republica Moldova.

În decizia Curţii Constituţionale se constată că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu Constituţia şi face corp comun cu Legea Supremă. În consecinţă sintagma „limba moldovenească” va rămâne deocamdată în Constituţie, dar se va subînțelege limba română.

Preşedintele Curţii Constituționale de atunci Alexandru Tănase a declarat: „În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul Declaraţiei de Independenţă prevalează. Prezenta Hotărâre este definitivă şi nu poate fi supusă nici unei căi de atac”.

Legendă FOTO

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE