„Este important ca declarațiilor noastre comune să li se confere o conotație practică”

Parlamentele R. Moldova și România – unite în ședință. Ce conține Declarația adoptată

Pe 18 iunie curent, la Chișinău a avut loc ședința solemnă comună a Parlamentelor Republicii Moldova și României. În cadrul evenimentului, a fost adoptată o Declarație comună ce vizează cooperarea bilaterală în diverse domenii, parcursul european al țării noastre și evoluțiile de securitate din regiune în contextul războiului din Ucraina, scrie într-un comunicat al Legislativului.

În debutul ședinței, parlamentarii au fost salutați de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Ședința comună a celor două Parlamente se înscrie într-un mod logic și firesc în relația ascendentă dintre Republica Moldova și România, relansată la sfârșitul anului 2020. Sunt încrezătoare că evenimentul de astăzi va impulsiona cooperarea dintre Chișinău și București pentru noi proiecte de infrastructură, de consolidare a independenței energetice sau de modernizare a comunităților locale”, a declarat șefa statului.

Speakerul Igor Grosu a subliniat că prin acest eveniment s-a lansat un nou instrument și anume: formatul ședințelor comune ale celor două legislative, confirmat prin semnarea Declarației comune.

„O viață mai bună, fericită, aici, acasă”

„Pe lângă simbolismul acestui eveniment, îmi doresc ca această platformă să servească drept reper pentru ghidarea activității legislativului de la Chișinău în procesul de negociere a aderării la UE. Ce punem noi în acte și legi să resimtă cetățenii în viața de zi cu zi. O viață mai bună, fericită, aici, acasă”, a declarat Președintele Paramentului, Igor Grosu.

Președintele Senatului României, Florin-Vasile Cîțu, a remarcat semnificația momentului în care are loc ședința comună a celor două Parlamente – la o zi după ce Comisia Europeană a făcut o recomandare în sprijinul statutului de candidat la Uniunea Europeană:

„Este un eveniment cu o puternică încărcătură simbolică care demonstrează deschiderea fără precedent a relațiilor dintre țările noastre, angajamentul de a seta un nivel de ambiții superior la nivel bilateral și susținerea fermă a României pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova”, a spus oficialul.

Președintele Camerei Deputaților, Ion-Marcel Ciolacu, de-asemenea, s-a pronunțat în susținerea conferirii statutului de candidat la UE pentru Republica Moldova la următoarea ședință a Consiliului European.

„Avem datoria să muncim împreună”

„Întotdeauna vom fi de aceeași parte în ceea ce privește destinul european al Republicii Moldova și avem datoria să muncim, împreună, pentru a asigura un trai mai bun cetățenilor pe care îi reprezentăm”, a declarat Ion-Marcel Ciolacu.

Cu mesaje de salut au venit și vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Popșoi, deputații Veronica Roșca, președinta Grupului parlamentar de prietenie Republica Moldova-România, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Vladimir Bolea, Petru Frunze, Larisa Voloh, Olesea Stamate, Lilian Carp. De asemenea, au luat cuvântul europarlamentarul Eugen Tomac și mai mulți deputați din România: vicepreședinta Senatului României, Alina-Ștefania Gorghiu, și vicepreședinții Camerei Deputaților, Vasile-Daniel Suciu și Ilie Dan Barna, precum și Titus Corlățean, Anca Dana Dragu, Gheorghe Nacov, Dénes Seres, Laurențiu-Dan Leoreanu, Raisa Enachi.

În cadrul ședinței solemne, parlamentarii au adoptat o Declarație comună. Aceasta vizează cooperarea bilaterală în diverse domenii, parcursul european al Republicii Moldova și evoluțiile de securitate din regiune în contextul războiului din Ucraina.

În Declarație se reiterează sprijinul necondiționat oferit de-a lungul timpului de toate forțele politice din România pentru dezvoltarea, consolidarea democratică și parcursul european al Republicii Moldova. De asemenea, a fost punctat obiectivul comun privind implementarea proiectelor strategice bilaterale, inclusiv interconectările din domeniul energiei, transporturilor și infrastructurii.

„Putem constata susținerea deplină din partea României”

Reporterul „Gazetei de Chișinău” a solicitat opinia unor experți referitor la declarația adoptată, dar și la relațiile moldo-române actuale.

„Declarația din 18 iunie 2022 este prima declarație comună a celor două parlamente din ultimii 30 de ani. Fiind un document eminamente politic, declarația celor două parlamente nu face decât să ateste un spirit împărtășit de clasa politică din România și Republica Moldova pentru cooperare instituționalizată și căutarea unor domenii noi, care să producă mai multe rezultate pentru cetățeni. Prin această declarație putem constata susținerea deplină și lipsită de ambiguități din partea României pentru cursul de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, înțelegându-se că acest curs conferă din perspectiva Parlamentului României o anumită formă de ireversibilitate a integrării europene pentru Republica Moldova (după o perioadă de rătăcire geopolitică), așa cum se indică în textul adoptat. Totodată, Declarația constată dinamica pozitivă din ultimul an, care se confirmă prin declarațiile șefilor de stat din 29 decembrie 2020, semnarea unei foi de parcurs România-R. Moldova din 23 noiembrie 2021 și declarația guvernelor România-R.Moldova din 11 februarie 2022, reiterând sprijinul necondiționat pentru consolidarea parcursului european și a democrației în RM”, a declarat diplomatul Igor Munteanu, conferențiar universitar, pentru „Gazeta de Chișinău”.

Ce conține Declarația

Potrivit expertului, declarația din 18 iunie transmite într-o formă sintetică câteva idei centrale:

a) aderarea la UE este o garanție a continuării reformelor și încurajare a populației pentru că speranța de bunăstare și familie europeană este populară în RM. România va susține necondiționat acest curs al nostru. Dialogul avansat și cooperarea bilaterală în domeniul interconectării energetice, transportul și infrastructura feroviară, rutieră, aeriană și în comunicații vor fi pilonii parteneriatului strategic prin care România ne poate ajuta. Relația trebuie să interconecteze RM și pe piața din România, într-un climat de stabilitate și predictibilitate economică.

b) România este alături de Republica Moldova în susținerea reformelor din justiție, combatere a corupției și consolidare a statului de drept, bunei guvernări, rezilienței și libertăților pentru mediul privat de afaceri. România susține abordarea Chișinăului după care aderarea la UE trebuie să se facă „pe baza meritelor proprii și a rezultatelor reformelor inițiate, cu aderarea strictă la standardele și normele UE, mai ales ale pieței agricole”.

c) Prin această declarație, cele două Parlamente își asumă disponibilitatea de a înfăptui cooperarea legislativă pe baza unor comitete comune, adoptarea de planuri de acțiuni comune, care să susțină agenda de reforme și transpunerea legislației europene, transferul de expertiză.

d) Declarația conține și o poziție comună a celor două Parlamente pe tema războiului din Ucraina, prin care este condamnată agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, reafirmându-se sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în hotarele sale recunoscute. În declarație este salutat „modul exemplar” în care autoritățile celor două state au gestionat fluxul de refugiați ucraineni.

„Nu se abordează o poziție comună asupra conflictului transnistrean”

„Declarația este o reflecție fidelă a dispozițiilor celor două majorități politice din actualele legislative. Astfel, în Declarație nu găsim 1) nici o referință expresă la proiectul de unire a celor două state, nici referința la sintagma celor «două state românești», 2) Parlamentele nu abordează o poziție comună asupra reglementării definitive a conflictului transnistrean, evitând (prin omisiune) să precizeze cum pot cele două legislative «încadra» soluționarea acestui conflict în parametrii unei ireversibilități și stabilități politice compatibile cu direcția UE. 3) Deși Declarația preia tema interconexiunilor, piețelor și proiectelor de infrastructură, cele două parlamente nu stabilesc ca obiectiv imediat și decisiv integrarea deplină a Republicii Moldova în piața energetică românească, ceea ce ar crea compatibilitate, furnizare neîntreruptă și ar pune capăt dependențelor existente pe piața de electricitate și gaze naturale. 4) Din păcate, Declarația celor două parlamente omite sau eludează complet dimensiunea politicilor culturale comune, deși acestea reprezintă un pilon esențial al moștenirii și bagajului istoric comun de care nu ar trebui să ne dispensăm sub pretextul «corectitudinii politice» sau al «pragmatismului» invocat anterior de majorități oportuniste sub aspect politic. Rămâne speranța că aceste lucruri ar putea fi dezvoltate – sau chiar corectate – prin intermediul comitetelor de lucru sau al altor forme de interacțiune. În sfârșit, cred că un element esențial pentru dezvoltarea cadrului bilateral este legat de sprijinul popular al acestor reforme, or anume lipsa de pe agenda discuțiilor inter-legislative a unor consultări necesare cu societatea civilă, cu presa liberă, cu alte grupuri cel puțin la fel de relevante, așa cum sunt oamenii de creație, oamenii de cultură și arte, a lipsit evenimentul de spirit critic necesar, alunecând pe alocuri în pretențiozitate politică. Totul se corectează în timp, sper”, a mai spus Igor Munteanu.

„Să nu ne lăsăm ademeniți doar de caracterul lor politic”

De asemenea, reporterul „Gazetei de Chișinău” a solicitat părerea politicianului Iurie Reniță, fost ambasador al Republicii Moldova în România.

„În virtutea caracterului inedit al raporturilor noastre cu România, Declarația comună a celor două Parlamente consolidează și extinde colaborarea absolut firească și necesară dintre Chișinău și București. Dincolo de caracterul ei politic, aceasta transmite un mesaj clar pe domeniile prioritare de activitate pentru Executivele celor două state. Este foarte important ca atât Parlamentul de la Chișinău, cât și cel de la București să monitorizeze în permanență implementarea obiectivelor stabilite în comun. Nu este pentru prima oară când cele două Parlamente sau Executive și-au stabilit obiective ambițioase de colaborare în interesul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Este mult mai important ca declarațiilor noastre comune să li se confere o conotație practică; să nu ne lăsăm ademeniți doar de caracterul lor politic. Poate ar fi cazul să ne stabilim mai puține obiective, dar să fie realizabile și palpabile, altfel rămânem părtașii discursurilor întinse, savuroase, patriotarde, care se repetă la nivel parlamentar și guvernamental. Mereu am optat pentru o abordare foarte concretă (chiar punctuală) a priorităților absolute dintre Chișinău și București, cu proiecte de anvergură ce integrează efectiv Republica Moldova cu România și cu Uniunea Europeană și ne distanțează efectiv de dependențele excesive și foarte periculoase, sub toate aspectele, de o singura țară – Rusia. Nu cred că se procedează corect sub aspect politic și diplomatic când unii factori decizionali de la noi consideră că doar acum raporturile noastre sunt «la cel mai înalt nivel», deoarece România, prin toate guvernele pe care le-a avut, indiferent de coloratura lor politică, a manifestat, în permanență, deschidere sinceră și frățească față de românii basarabeni”, a declarat Iurie Reniță, pentru „Gazeta de Chișinău”.

„România a susținut mereu și necondiționat parcursul European la Republicii Moldova”

„Tentativele de a valorifica relația noastră, una absolut specială, în scopuri partinice compromite, într-un fel, sinceritatea acesteia. Caracterul inedit al legăturilor noastre constă, în primul rând, în originalitatea și comuniunea românilor de pe ambele maluri ale Prutului, și nu în prezența la putere a unui sau altui partid de la Chișinău sau București, lucru pe care ar trebui să-l conștientizeze politicienii noștri. Din păcate, observ că în prezent se revine la o retorică foarte oficializată și formală, chiar protocolară, ce emană, în special, de la factorii decizionali de la Chișinău. Nu cred că promovarea insistentă doar a cuvintelor de genul «țara vecină», «țara prietenă», «țara membră UE» exprimă sinceritatea și caracterul frățesc al celor două state românești, cu atât mai mult cu cât România a susținut mereu și necondiționat parcursul european la Republicii Moldova – fie că e vorba de anii 2010-2015, fie în prezent”, a mai menționat Iurie Reniță, pentru „Gazeta de Chișinău”.