Cum scoatem dividende din îmbătrânirea populației

666
0

Republica Moldova continuă să se afle într-un declin demografic pronunțat atât din cauza migrației, cât și a natalității reduse. Drept urmare, populația îmbătrânește rapid, iar numărul populației urmează să scadă constant în următoarele decenii. În aceste condiții, statul urmează să găsească soluții pentru sporirea natalității, dar și să învețe a scoate dividende din procesul de îmbătrânire.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Populația Republicii Moldova a ajuns la începutul anului curent la 2,6 milioane de locuitori, fiind în scădere cu 22,9 mii persoane față de începutul anului precedent. Cauza principală a reducerii populaţiei în Republica Moldova nu mai este migrația, ci sporul negativ al populației.

Cu 16,2 mii de nașteri mai puține decât decese

În ultimii doi ani, tendința de formare a populației țării s-a schimbat, factorul determinant în descreșterea numărului populației fiind scăderea naturală a populației”, explică Biroul Național de Statistică (BNS).

Altfel spus, în Republica Moldova se înregistrează mai multe decese decât nașteri.

Astfel, în anul 2021 au fost înregistrate cu 16,2 mii de nașteri mai puține decât decese.

Până în anul 2019, scăderea numărului populației a fost influențată în mare parte de migrația netă, care reprezintă diferența dintre emigranți și imigranți. Deși aceasta rămâne în continuare negativă, volumul ei s-a redus de peste cinci ori. În anul 2021, potrivit  estimărilor BNS, migrația netă a fost de minus 6,7 mii persoane.

Dilema: carieră sau copii

Statul nu încurajează natalitatea și nici nu o poate controla în întregime din cauza emigrării excesive a tinerilor. Aceștia sunt doi dintre factorii principali care au diminuat numărul nou-născuților de la 31 de mii în 2020 la 29 de mii în 2021, potrivit lui Valeriu Sainsus, expert în demografie.

Genofondul de reproducere s-a șubrezit din cauza emigrării excesive a tinerilor și tranziției reproducerii, care este interconectată cu o duzină de factori precum sterilitatea familiilor, căsătoriile tardive, divorțurile frecvente, modificarea comportamentului de reproducere generațional etc.”, susține expertul.

El mai explică fenomenul şi prin scumpirea traiului, când copiii au devenit mai scumpi pentru familii, iar femeile dau prioritate carierei, și nu nașterii.

Sainsus spune că politicile de familie ale statului ar trebui adaptate la noile tendințe demografice. Printre altele, el recomandă cotizarea anilor petrecuți în concediul de maternitate la pensie în funcție de valoarea salariului mediu pe economie, valorizarea indemnizațiilor la acoperirea nivelului de viață pentru mamă și copil.

De asemenea, expertul spune că persoanelor angajate în mediul privat ar trebui să le fie garantat locul de muncă atunci când revin din concediul de maternitate. Alte măsuri stimulatorii ale natalității ar fi indemnizațiile unice diferențiate la naștere, în funcție de numărul de copii, concediul paternal plătit etc.

Cum reconciliem viața de familie cu mulți copii cu cea profesională

Pentru a da răspuns la mai multe probleme, dar și oportunități provocate de noua realitate demografică, Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA Moldova) au elaborat studiul „Analiza Dividendelor Demografice ale Republicii Moldova”, lansat în cadrul unei dezbateri publice pe 31 mai.

Republica Moldova trece printr-o tranziție demografică caracterizată de scăderea numărului populației, natalitatea joasă, mortalitatea înaltă, speranța joasă de viață, migrația forței de muncă și îmbătrânirea demografică. În acest sens, politicile în domeniul populației sunt foarte importante pentru asigurarea rezilienței demografice, iar investițiile în capitalul uman sunt cele mai profitabile pentru perspectiva bunăstării societății”, a declarat în cadrul dezbaterii Felicia Bechtold, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. 

Ea spune că politicile demografice sunt o prioritate pentru Guvern, enumerând noile modificări legislative, menite să amelioreze starea de lucruri în domeniu.

Este vorba despre crearea serviciilor alternativă de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la trei ani de către angajator pentru salariați, promovarea programelor flexibile de muncă, partajarea concediului de îngrijire între părinți, flexibilizarea concediului de îngrijire a copilului. Sunt măsuri care să susțină femeile și bărbații să atingă numărul dorit de copii, dar și să poată reconcilia viața de familie cu cea profesională.

Dividende din îmbătrânire

Reprezentanta rezidentă UNFPA, Nigina Abaszada, spune însă că, chiar și din situația creată, în care populația îmbătrânește într-un ritm alert, pot fi obținute unele dividende.

Astăzi atingem un nou nivel de înțelegere a dividendelor demografice, care ne arată modul în care putem transforma structura populației, inclusiv conotațiile negative legate de îmbătrânirea populației, natalitatea scăzută și emigrare în oportunități de dezvoltare a țării”, a declarat ea.

Ideea dividendelor demografice este că tendința de îmbătrânire a populației prin care trece Republica Moldova poate oferi oportunități de creștere economică, datorită economiilor acumulate pe parcursul vieții de persoanele care vor să-și asigure consumul la vârste înaintate.

Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup, a explicat că dividendele demografice reprezintă un concept relativ nou pentru Republica Moldova, iar aplicarea acestei abordări conceptuale va face posibilă analiza complexă a tendințelor demografice, ceea ce va permite identificarea unor politici publice adaptate mai bine la necesitățile populației.

Relația dintre evoluțiile economice și dinamica demografică poate fi explicată printr-o abordare teoretică bazată pe conceptul primului și celui de-al doilea dividend demografic, care are drept reper ideea „ciclului economic de viață” reprezentat de producători și consumatori.

În general, pe parcursul vieții o persoană poate fi:

  • consumator net – copil sau vârstnic, ce înregistrează un deficit deoarece venitul său din muncă este mai mic decât consumul;

  • producător net – adult ce activează în câmpul muncii și obține un surplus, deoarece venitul său din muncă depășesc consumul.

Autorul studiului, Alexandru Fală, director de program  la Expert-Grup, a făcut o serie de recomandări în vederea reducerii influenței negative asociate cu primul dividend demografic. El este de părere că crearea condițiilor ce ar permite părinților să iasă mai rapid din concediul de îngrijire a copiilor ar fi o soluție oportună. De asemenea, un aspect important ce ar trebui să fie implementat este extinderea posibilităților de menținere la lucru a persoanelor care au depășit vârsta de pensionare.

În același timp, pentru a fortifica oportunitățile oferite de cel de-al doilea dividend demografic, autorul a recomandat o serie de măsuri care să stimuleze persoanele ce lucrează și au surplusuri financiare să economisească banii, pentru a beneficia de ei după pensionare. Pentru asta statul trebuie să întreprindă acțiuni de consolidare a guvernanței corporative și a transparenței în sectorul financiar pentru a spori încrederea populației în sectorul financiar. Totodată, trebuie făcute reformele necesare pentru a spori încrederea populației și în sistemul de justiție.

Nu în ultimul rând, este necesară asigurarea stabilității macroeconomice, diversificarea produselor financiare și asigurarea accesului populației la aceste produse, dar și promovarea educației financiare în rândul populației.

Michael Herrmann, Consilier principal Economie și Demografie al UNFPA, a subliniat că dividendele demografice nu sunt un proces automatizat și necesită investiții importante în capital uman și fizic, tehnologii, infrastructură și educație.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE