Macron, Scholz şi Draghi au ajuns la Kiev. A venit și Iohannis

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi s-au urcat împreună la bordul unui tren special cu destinaţia Kiev, relatează media italiene şi germane, citate de AFP şi Reuters, scrie Agerpres.

Cei trei lideri s-au urcat la bordul acestui tren special în Polonia şi au ajuns joi dimineaţă la Kiev, capitala Ucrainei, au transmis postul german de televiziune ZDF şi cotidianul italian „La Repubblica”, care a publicat o fotografie cu cei trei lideri în tren.

Macron, Scholz şi Draghi s-au reunit „în timpul nopţii” la Rzeszow, oraş din sud-estul Poloniei care dispune de un aeroport internaţional, după care şi-au continuat drumul spre Kiev, precizează ZDF.

La Kiev, ei ar urma să transmită sprijinul Europei faţă de Ucraina împotriva Rusiei, după un ajutor de un miliard de dolari anunţat de SUA.

Organizarea vizitei celor trei lideri europeni a durat mai multe săptămâni, ei încercând să contracareze criticile din Ucraina în legătură cu răspunsul lor la războiul declanşat de Rusia la 24 februarie.

Kievul a criticat Franţa, Germania şi, într-o măsură mai mică, Italia pentru o presupusă lentoare în acordarea de sprijin, acuzându-le de întârzieri în livrarea de arme şi că pun propria prosperitate înaintea libertăţii şi securităţii Ucrainei.

Și Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns, joi, la Gara din Kiev, a informat Administraţia Prezidenţială.

„Astăzi, la Kiev, alături de colegii mei europeni, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi premierul Italiei, Mario Draghi, pentru a ne arăta sprijinul puternic şi solidaritatea deplină cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi poporul ucrainean. Această agresiune ilegală a Rusiei trebuie să înceteze!”, a scris Iohannis, joi, pe Twitter.

Vizita, care nu a fost anunţată din motive de securitate, are loc cu o zi înainte ca executivul UE să facă o recomandare cu privire la statutul candidaturii Ucrainei la UE, perspectivă faţă de care cele trei ţări au fost reţinute.

Miercuri, în România, preşedintele Macron a spus că este timpul ca Europa să reasigure Ucraina cu privire la ambiţiile sale europene. „Suntem într-un moment în care trebuie să trimitem semnale politice clare, noi, europenii, către Ucraina şi poporul ei, când acesta rezistă eroic”, a spus preşedintele francez, fără a oferi detalii.

Oleksii Arestovici, un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna aceasta pentru ziarul german „Bild” că este îngrijorat că cei trei lideri vor face presiuni asupra Kievului să accepte un acord de pace favorabil preşedintelui rus Vladimir Putin. „Vor spune că trebuie să punem capăt războiului care provoacă probleme alimentare şi probleme economice… că trebuie să-i salvăm faţa lui Putin”, a spus el, referindu-se la declaraţiile preşedintelui Macron din această lună, conform cărora este vital ca liderul rus să nu fie umilit.

Răspunzând acestei îngrijorări, premierul Mario Draghi a declarat marţi că este important ca discuţiile de pace să înceapă cât mai curând posibil, dar a adăugat că acestea trebuie să fie „în condiţiile pe care Ucraina le consideră acceptabile”.

Este de aşteptat ca preşedintele Ucrainei să pledeze pe lângă cei trei lideri pentru trimiterea de arme care să ajute armata să reziste presiunii exercitate de invadatorii ruşi.

Kievul a fost deosebit de critic cu privire la ajutorul militar al Germaniei, iar ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrii Melnik, a declarat pentru postul german NTV că aşteaptă ca Olaf Scholz să trimită armamentul greu promis de mult timp, dar încă nelivrat.

Cancelarul Scholz a respins acuzaţiile că ar fi tărăgănat acordarea sprijinului militar atât de necesar. El a declarat că este unul din cei mai mari susţinători militari şi financiari ai Ucrainei şi că instruirea soldaţilor ucraineni pentru a folosi sistemele sofisticate de artilerie pe care le oferă cere timp, informează agerpres.ro.