„Prosopul este punctul de pornire, cel ce ne va uni”

Festivalul iProsop se va desfășura duminică în satul Selemet, Cimișlia

Evenimentul cultural iProsop, care susține prosopul autohton țesut manual, revine după doi ani de pandemie. Festivalul va avea loc la 12 iunie, de Duminica Mare, în satul Selemet, raionul Cimișlia. Începând cu ora 10:00, produse meșteșugărești, mâncare tradițională și expoziții speciale vor constitui punctul de atracție pentru vizitatori.

Festivalul a fost conceput la inițiativa sătenilor alături de autoritatea publică locală propunându-și să valorifice tradițiile păstrate de secole. Îndeletnicirea „cea mai de preț” a Selemetului, țesutul prosoapelor, este adusă în atenția publicului. În acest mod organizatorii încurajează atât localnicii, cât și meșterii populari din republică să-și comercializeze produsele populare.

„Ne dorim să reînviem tradiția țesutului manual pe care am dat-o uitării din cauza globalizării și să păstrăm obiceiurile strămoșești în care prosopul tradițional își are locul – de la nașterea copilului până la moarte. Avem o colecție de prosoape la primărie – și eu dețin una personală –, dăruite de localnici. Toate sunt deosebite prin ornamentele și trăsăturile specifice. Este o zestre deosebită a neamului nostru”, susține primărița Tatiana Badan.

Prosopul devine un simbol al evenimentului pe care publicul îl venerează, ne spune coordonatoarea proiectului Olga Coptu. „Trebuia să arătăm că la Selemet până astăzi se țes prosoape și să valorificăm această «unealtă» din viața cotidiană. Fiecare casă de moldoveni, oriunde s-ar afla, are o icoană, un prosop, un covor de acasă. La cea de-a patra ediție de festival, lumea a învățat să aprecieze ștergarul autentic. Dacă la început căutau ornamente și flori pompoase, acum apreciază tonurile monocrome, mai simple, dar în schimb să fie prosopul vechi, cu țesătura chiar de cânepă, in sau bumbac”, menționează Olga Coptu.

Muzeul satului deține o colecție de peste 100 de prosoape vechi, donate atât de băștinași, cât și de locuitori ai altor regiuni. Colecția este completată cu fiecare ediție a festivalului din partea vizitatorilor, participanților sau a oaspeților de onoare. Muzeul va putea fi vizitat chiar în timpul evenimentului, conform programului.

Pe parcursul zilei, în „Casa Mare” vor fi organizate mai multe activități, printre care lecții de țesere susținute pentru doritori de către meșterițe. Tot aici bunica Ana Cotruță (foto) va povesti despre tradiția țeserii prosopului în satul natal Selemet de acum 100 de ani. Se va face o șezătoare cu experții Muzeului Național de Istorie și Etnografie a Moldovei ce va cuprinde prezentări despre „Ștergarul tradițional – expresie a iscusinței și îndemânării” și „Modalități de salvgardare a prosopului basarabean”.

Zona gastronomică va promova bucatele de la sud. În zona „Curtea vânătorului”, bucătarii vor găti de dimineață bucate la ceaun, purcel la proțap.

Responsabila de meșterii populari în cadrul festivalului, Renata Puiu, mărturisește că aceștia sunt bucuroși și deschiși spre participare. „Vor fi prezenți la eveniment peste 30 de meșteri din republică. Prosopul este punctul de pornire, cel ce ne va uni. Cu el adunăm toate tradițiile neamului: port național, mâncare tradițională. În acest an diversitatea de produse va fi mare, de la cele mici, ce includ suvenire, până la cele mari, precum icoane. Prezenți vor fi ceramiști, lemnari, opincari, meșteri ai portului național”, spune Renata Puiu.

Ceramistul Gheorghe Panțîr este singurul meșter modelator în lut din Iurceni, raionul Nisporeni. Participă la festival de la lansarea acestuia, iar pregătirile le face pe parcursul întregului an, pentru că un vas se produse timp de o lună, iar dacă e de dimensiuni mai mici, în două săptămâni. „Ne place mult organizarea. Alături de soția mea, Marcela, suntem prezenți la eveniment încă din primul an. Pe atunci, în 2014, nu aveam o diversitate prea mare de lucrări, dar cu timpul am încercat să răspundem cererii consumatorilor și să deținem o gamă mai variată de produse: cănuțe, farfurii, ulcioare de lut, oale, gavanoase, platouri”, relatează ceramistul.

Meșterul popular Tudor Cîșlaru este originar din raionul Ștefan-Vodă și produce lucrări în lemn. Este un meșteșug pe care l-a practicat mereu. Despre experiența participării la eveniment, acesta zice că în raionul Cimișlia se fac cele mai multe festivaluri din Republica Moldova, și sunt frumos organizate, iar oamenii sunt veseli și calzi. „Ca să promovăm cultura am participat în cadrul unui proiect de antreprenoriat social, nu am reușit să obținem finanțare, dar, pentru că am strâns o parte din lucrările meșterilor populari, le-am expus în oficiu, într-o vitrină cu piese de vânzare. Am reușit să deschidem un magazin, unde vindem nu doar lucrările noastre, ci și lucrările meșterilor din alte regiuni – de lut, lemn, de ceramică, accesorii, sculpturi, tot ce reprezintă cultura și tradițiile naționale. Alegem cele mai frumoase lucrări, din acest motiv am fost rugați să deschidem și o filială la Chișinău, dar nu ne permitem financiar”, ne spune Tudor Cîșlaru.

La festival Tudor Cîșlaru va expune lucrări în lemn, magneți reprezentând portul, cultura și tradițiile naționale, fluiere, buzdugane, „binecuvântarea casei”, păpuși executate manual, alături de răstigniri de masă făcute de meșteri din Vaslui, genți, costume tradiționale pentru copii și maturi, prosoape, brâie, pălării, „tot ce reprezintă tradiția și portul național”.

La eveniment își vor expune portul autentic mai multe etnii din republică, inclusiv din sudul Basarabiei, găgăuzi, bulgari, ucraineni.

Intrarea este cu plată, 25 de lei. Pentru băștinașii satului Selemet accesul este gratuit. Festivalul iProsop se organizează o dată la doi ani. Ultima dată acesta a avut loc în 2018, iar în 2020 a fost anulat din cauza situației pandemice.

Autoare: Victoria CERNEA