„O pace strâmbă ca o otravă lentă”

1218
0

Neutralitatea Republicii Moldova este rezultatul unui viol geopolitic” – de această părere este diplomatul Igor Munteanu, cercetător, membru al Consiliului de administrare al IDIS „Viitorul”, ex-deputat PPDA. Potrivit spuselor sale, așa cum războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina este o formă de coerciție militară pentru a obține și păstra controlul hegemonic asupra statului și societății ucrainene, neutralitatea autodeclarată de Republica Moldova în 1994 a fost o formă de legitimare a unor cedări strategice din partea Chișinăului, fără a i se oferi nimic în schimb.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Acest act de viol al Rusiei a coincis cu războiul de agresiune contra Republicii Moldova în 1992, a continuat cu readucerea Interfrontului și socialiștilor (PSM-Edinstvo) la guvernare (1993-1994-1998), în urma cartelului agreat de nomenclatura post-comunistă (Lucinschi-Sangheli-Snegur), după care evoluțiile politice au degenerat în RM spre un model de «finlandizare» dorit de Rusia în RM pe cinci direcții de bază: (1) preluarea controlului efectiv asupra sistemului energetic (transformarea unor datorii fictive în pachete de control în S.A. Moldovagaz, transmiterea în folosință gratuită a gazoductelor), (2) condiționarea evacuării trupelor militare ruse de principiul „sincronizării” cu procesul de reglementare politică a conflictului transnistrean (Primakov, 1997, Kozak, 2003), (3) instalarea unei guvernări pro-Kremlin printr-un partid comunist (Voronin, 2001-2009), în tandem cu partide satelit (PD, PPCD, PSL), (4) «cleptocratizarea» țării, prin includerea sa activă în «laundromatul rusesc» și destabilizarea sectorului financiar-bancar (2013-2016), (5) promovarea unui model de integrare prin recunoaștere a Transnistriei (Steinmeier 2016, Fratini, 2017, Kozak, 2019), care ar impune Tiraspolul în calitate de «decident esențial» asupra modelului de guvernare în R. Moldova”, a menționat Igor Munteanu.

Fără prejudecăți fals-pacifiste

Potrivit expertului, aceste cedări au fost nocive pentru interesul național și au împiedicat dezvoltarea normală și armonioasă a cetățenilor spre libertate și bunăstare.

O pace strâmbă ca o otravă lentă. Aceste cedări au făcut parte din modelul de «finlandizare» aplicat de Rusia în R. Moldova. Multe dintre elementele acestui model mai sunt prezente și astăzi în discursul actualei guvernări, fie sub tema «neutralității», fie a «lipsei de alternative în sistemul energetic», ori prin referințele la vetustul format «5+2», care justifică în consecință complicități, tolerează status-quo imoral și respinge alternativele. Ieșirea din impas este legată, în aceste condiții, numai de cursul spre obținerea suveranității prin garanții de securitate în NATO și aderarea politică la Uniunea Europeană, fără abateri și prejudecăți fals-pacifiste”, a subliniat Igor Munteanu.

În acest context, reporterul „Gazetei de Chișinău”, a solicitat opinia diplomatului şi istoricului Mihai Gribincea, fost ambasador al R. Moldova la București, referitor la statutul de neutralitate al Republicii Moldova.

Neutralitatea Moldovei a fost o «găselniță» a unor politicieni

Neutralitatea Moldovei a fost o «găselniță» a unor politicieni din Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), partid al fostei nomenclaturi sovietice din agricultură, partid antiromânesc, ai cărui exponenți au crezut sincer sau fals că, incluzând în Constituție clauza neutralității, vor determina Rusia săși retragă trupele din RM. Nu exclud că ideea ar fi fost inspirată de diplomația rusă, căreia îi convenea de minune să aibă o Moldovă în sfera sa de influență, dar cu trupe ruse pe teritoriul său. Introducând clauza neutralității în Constituție, statul a transmis indirect un mesaj Occidentului, pe de o parte, că nu dorește să devină parte a NATO, pe de alta – că nu are de gând să se unească cu România, țară care aspira la intrarea în Alianță. Chișinăul nu a primit nimic în schimb. Rusia a continuat să ocupe Transnistria și sa mențină întreaga RM în sfera de influență rusă. Din acest punct de vedere, domnul Munteanu are dreptate – Moldova a făcut unele cedări strategice, fără a obține ceva în schimb”, a menționat diplomatul, pentru „Gazeta de Chișinău”.

Pentru conducere, clauza neutralității este nisipul în care-și ascund capul

Din păcate, actuală guvernare nu se deosebește cu nimic de cele anterioare în ceea ce privește abordările privind statutul de neutralitate al RM.

În luna mai 2014, fiind ambasador la NATO, am organizat o vizită în R.Moldova a cinci ambasadori din țări neutre acreditate la NATO pentru a contribui la schimbarea percepțiilor Conducerii de atunci a RM despre Alianță. Ambasadorii au vorbit în mai multe întâlniri cu factorii de decizie din R.Moldova despre cooperarea țărilor lor cu NATO, posibilitățile și limitările neutralității. S-a subliniat că unele state neutre aveau o cooperare mai aprofundată cu NATO chiar decât unele state membre ale Alianței. Vizita a avut efectul scontat – după aceasta Guvernul nostru a acceptat ca R.Moldova să trimită un contingent de militari în Kosovo, să fie deschis un Oficiu NATO la Chișinău, s-a acceptat ca R.Moldova să devină parte a Inițiativei NATO de Construcție a Capacităților de Apărare (Defence Capacity Building Initiative), inițiativă ce ne permite să ne reformăm structurile naționale de apărare și securitate. Cu regret, Moldova nu a dorit și nu dorește nici în prezent să beneficieze de inițiativa DCBI și de alte programe pe care le oferă NATO. Iar principala cauză este teama guvernanților noștri de a nu supăra Rusia.

Pentru conducerea de la Chișinău, clauza neutralității din Constituție este «nisipul» în care-și ascund capul, ignorând amenințările la adresa Moldovei. Sper că după aderarea Suediei și Finlandei la NATO în timpul apropiat, să se schimbe și la Chișinău abordările despre neutralitate și NATO”, a mai adăugat Mihai Gribincea.

De asemenea, reporterul „Gazetei de Chișinău” a solicitat opinia analistului politic Nicolae Negru.

Ceea ce părea atunci o «găselniță» constituțională s-a dovedit a fi ulterior o cursă”

În contextul geopolitic de azi, lucrurile arată așa cum spune domnul Munteanu. Dar atunci, în 1994, mulți politicieni au crezut că statutul de neutralitate ne va ajuta să convingem Rusia să-și retragă trupele de pe teritoriul R. M. De aceea, în Constituție s-a mai stipulat că «RM nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său». Însă ceea ce părea atunci o «găselniță» constituțională s-a dovedit a fi ulterior o cursă, în care ne-am băgat, în aparență, benevol, deși nu exclud că am fost «ajutați» de agenții de influență ai Moscovei”, ne-a declarat comentatorul politic Nicolae Negru.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT