De ce să arunci când poți să donezi? BA care luptă împotriva risipei alimentare

1514
0

Banca de Alimente Chișinău a salvat de la risipă 263 de tone de produse alimentare, din care s-au pregătit 526.000 de porții de mâncare pentru 12.000 de persoane nevoiașe din Republica Moldova – copii din familii social vulnerabile, bătrâni singuri sau persoane cu nevoi speciale.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Mecanismul Băncii de Alimente (BA) a Misiunii Sociale Diaconia merge în două direcții: recuperarea și distribuția produselor alimentare cu risc să devină deșeuri. BA colectează alimentele de la producători, retaileri și distribuitori, le stochează în depozite special amenajate și le livrează organizațiilor sociale (cantine sociale, aziluri pentru bătrâni, centre de plasament pentru persoanele cu nevoi speciale, parohii ale Mitropoliei Basarabiei și unele ONG-uri), care transformă produsele în hrană pentru oameni.

Tot ce se găsește în BA provine din donații și constă în produse cu defecte, cu termen de valabilitate aproape de scadență sau produse cu ambalaj deteriorat, pe care retailerii le-ar arunca pentru că nu-și mai găsesc locul pe rafturile magazinelor. Directorul BA, Oleg Paraschiv (foto), dă un exemplu: „Am avut o donație de 90 de tone de plăcinte congelate de la un producător autohton, care n-au putut fi comercializate din cauza că aluatul a ieșit prea gros. Plăcintele erau sigure și bune pentru consum. Le-am distribuit la toate organizațiile de caritate din R. Moldova”.

Oleg Paraschiv, director al Băncii de Alimente Chișinău

Hrănește oamenii flămânzi

Sunt aruncate cantități mari de alimente, consideră Oleg Paraschiv. „Pentru mine e straniu când cineva îmi spune că n-au produse de aruncat. Experiența arată că sunt destul de multe produse: dacă la un magazin sunt șase lăzi de alimente cu ambalaj deteriorat, eu nu cred că în celelalte peste 100 de magazine nu există nicio ladă. Poate spune că nu-i o cantitate foarte mare, poate spune că nu-i rentabil. Eu pot să mă opresc la fiecare magazin și să iau câte cinci kilograme, iar în total strâng 500 de kilograme”, spune Oleg. Din anul 2020, de când activează BA – peste 20 de agenți economici au donat produse alimentare și nealimentare.

Lipsa unei legi privind risipa alimentară este una dintre marile bariere de care se lovește BA. Retailerii trebuie stimulați de stat ca să doneze produsele alimentare cu risc de a se transforma în gunoi. „Acum e mai rentabil ca agenții economici să caseze produsele, adică să le arunce la gunoi, decât să le doneze. Le trebuie personal suplimentar, bani etc. Dacă le casează atunci rămân cu TVA. Sunt niște lucruri care-i avantajează. Trebuie să aibă o deschidere mare spre social ca să înțeleagă: de ce să arunce produsele când le poate dona?!”, zice Oleg Paraschiv. 

Despre responsabilitate social-corporativă

Îmi explică unde sunt neajunsurile legislative, barierele administrative și cât de mare e nevoia. „De fiecare dată când mergem să discutăm cu retailerii, mă întreabă: eu ce-o să câștig? Încercăm să-i sensibilizăm pe zona de social pentru că Banca asta face. Nu vorbim de încălzirea globală: 8% din emisiile de gaze cu efect de seră le revin alimentelor neconsumate. Vorbim despre mii de oameni care trăiesc la limita sărăciei. Eu știu sigur că multe tomberoane sunt cu pâine. Nu avem o lege ca agenții economici să se simtă cumva stimulați. Nu pot investi bani pentru niște procese interne ca să vadă când expiră produsele. Ei preferă să nu știe nimeni ce au și cât aruncă. E mai simplu la final de zi să le pună la coșul la gunoi decât să le numere și să aibă altă procedură de scoatere din contabilitate. Colaborăm bine cu Kaufland care și-a asumat responsabilitatea socială. Cu ei testăm mecanismul până la apariția legii privind prevenirea risipei alimentare. Anual, aducem de la Kaufland peste 20 de tone de pâine, legume și produse cu ambalaj deteriorat”, precizează directorul BA.

Despre prevenirea risipei alimentare am discutat și cu șeful departamentului resurse umane și comunicare la „Metro Cash & Carry Moldova”, Vadim Rotaru, care a menționat că „donarea și transportarea acestora presupune dublarea proceselor operaționale pentru a le verifica și retrage de pe raft. Alimentele trebuie stocate și eliberate din stocul magazinului, fiind însoțite de o factură fiscală. Iar însumate, aceste procese adaugă complexitate operațională și comercială la lanțul logistic”.

În același timp, Vadim Rotaru susține că „produsele alimentare cu termenul expirat se transmit la o companie specializată în prelucrarea deșeurilor din care se produce hrană pentru animale”. „Metro” donează produse alimentare și nealimentare la Organizația „Concordia”, la „Fabrica de Fericire” și la Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate a Primăriei Chișinău.

E nevoie de o lege a risipei alimentare

La proiectul de lege privind prevenirea risipei alimentare se lucrează din anul 2020, împreună cu Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și cel al Agriculturii. Nu se știe când va fi aprobat de Guvern și adoptat de Parlament. Deocamdată, Ministerul Economiei afirmă că proiectul de lege se află în consultări.

Totodată, Ministerul Economiei precizează că „multe produse alimentare se aruncă la expirarea termenului de valabilitate pentru că donarea acestora este nerentabilă pentru agenții economici”. Potrivit Ministerului Economiei, proiectul de lege va stabili criteriile pentru donarea produselor alimentare înainte de expirarea termenului de valabilitate și va stabili un mecanism care să nu permită abuzuri și evaziune fiscală.

Totodată, legea va permite deducerea cheltuielilor pentru produsele al căror timp de păstrare este în apropierea termenului limită. Prin implementarea legii se va reduce volumul deșeurilor alimentare și se va îmbunătăți asistența păturilor social vulnerabile”, se mai spune în răspunsul primit de la Ministerul Economiei.

Cum pot ajuta cetățenii la diminuarea risipei alimentare?

Am întrebat internauții pe facebook.com: cum evită risipa alimentară. Iată câteva obiceiuri care pot conta mult în prevenirea risipei alimentare:

Înainte de a merge la cumpărături, faceți un plan cu felurile de mâncare pe care vreți să le pregătiți pentru întreaga săptămână, întocmiți o listă de cumpărături cu strictul necesar și verificați ce mai aveți în frigider și poate fi folosit. Dacă ați gătit prea mult sau ați cumpărat prea multe produse, le puteți congela.

Grupați produsele în frigider în funcție de termenul de valabilitate, astfel încât cele care expiră primele să vă fie la îndemână, iar cele cu un termen de valabilitate mai lung să fie consumate mai târziu. Fiți inventivi în bucătărie: din fructele sau legumele care poate au început să se strice faceți compoturi, supe, blinii etc.

Compostați resturile de mâncare pentru a obține îngrășământ natural pentru grădină. Uscați pâinea și păstrați-o pentru animale. La fel resturile alimentare, cum ar fi cojile de ouă, portocale sau banane pot fi congelate pentru hrana animalelor. Dăruiți resturile de hrană vecinilor care au căței sau pisici. La restaurant nu comandați toate felurile de mâncare, pentru a fi siguri că puteți termina tot din farfurie.

Un studiu publicat în 2021 de Organizația Națiunilor Unite arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi. Deși problema deșeurilor alimentare a intrat în atenția factorilor de decizie ai UE, în Republica Moldova nu au fost efectuate studii referitoare la acest subiect. La toamnă va fi publicat un studiu, elaborat la comanda BA, din care vom afla cantitatea de alimente care ajunge la gunoi și domeniile unde se atestă cea mai mare risipă alimentară.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE