De ce avem cea mai mare inflație din Europa?  

La finele lunii aprilie, inflația medie anuală în Republica Moldova a urcat la 27,07%, fiind de departe, cea mai mare din Europa. Spre comparație, în România inflația a fost de 13,7%, în Ucraina – de 16,4%, iar în Rusia – de 17,8%. Ce-i drept, cele două din urmă nu pot fi comparate pentru moment, or au înghețat la nivel administrativ prețurile pentru mai multe mărfuri din cauza războiului și sancțiunilor.

Totuși, acest antirecord la nivel european a provocat câteva replici tăioase ale diferitor oficiali în încercarea de a clarifica cine e vinovat de situația creată.

Inflația va ajunge la cel puțin 31% în acest an

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu a prognozat în cadrul unei conferințe de prezentare a Raportului privind inflația că aceasta va atinge nivelul maxim în trimestrul trei, ajungând la 31%. Dacă însă vor exista evenimente neprevăzute, ea ar putea ajunge și la 37%. Doar spre sfârșitul anului va coborî la 28,8%, iar până la începutul lui 2024, ar trebui să ajungă la circa 6%, încadrându-se în coridorul țintit de politicile monetare ale Băncii Naționale a Moldovei. 

Armașu a explicat că explozia creșterii prețurilor din ultimele două luni și jumătate a fost determinată în cea mai mare parte de războiul din Ucraina și, drept urmare, de ruperea sau deteriorarea gravă a relațiilor economice pe care Republica Moldova le are cu țara vecină, dar și cu Federația Rusă.

Războiul a scumpit și mai mult produsele alimentare, Rusia și Ucraina fiind printre cei mai importanți producători de alimente din lume. În plus, și resursele energetice continuă să se scumpească pe fundalul sancțiunilor impuse Federației Ruse și al confruntării economice a acesteia cu statele occidentale.

Acești factori au condus la creșterea prețurilor în întreaga lume, însă în Republica Moldova scumpirile sunt mai mari decât în alte țări. Potrivit lui Armașu, acest lucru se întâmplă deoarece Republica Moldova este cea mai dependentă de comerțul cu Ucraina dintre toți vecinii ei. Importul din Ucraina reprezintă 9,3%, iar exportul în țara vecină reprezintă 2,95% din totalul comerțului exterior moldovenesc.

Descurajarea consumului, principalul instrument al BNM

Guvernatorul BNM spune că, pentru a stăvili inflația, Banca Națională va continua să promoveze politica de descurajare a consumului și de încurajare a economisirii de către populație. Acești factori ar trebui să reducă cererea și, în final, să încetinească scumpirea produselor. Această politică se rezumă la scumpirea creditelor prin intermediul majorării ratei de politică monetară. Cu o săptămână în urmă, aceasta a fost majorată cu trei puncte până la nivelul de 15,5%. Prin majorarea dobânzii de politică monetară, BNM urmărește să fie scumpite creditele acordate de băncile comerciale, dar și depozitele și, drept urmare, moldovenii să-și schimbe comportamentul financiar dinspre consum spre economisire. Altfel spus, să nu mai ia credite, care au dobânzi tot mai mari, ci să-și depună banii în depozitele bancare, care oferă și ele venituri mai mari deponenților. Mai mulți experți au menționat că efectele acestei politici nu pot fi tare mari, așa cum prețurile mari țin în cea mai mare parte de import. Prin urmare, BNM este destul de limitată în acțiuni pentru a contracara inflația actuală doar operând cu rata de politică monetară.

 Patru luni pierdute în 2021

Totuși, Banca Națională a fost criticată de către consilierul prezidențial în domeniul economic, Veaceslav Negruța, care a sugerat printr-o postare pe Facebook că inflația galopantă cu care se confruntă acum Republica Moldova ar fi cauzată inclusiv de inacțiunea acesteia în anul 2021.

„Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilității prețurilor, potrivit articolului patru din Legea BNM. Patru luni pierdute de BNM în 2021 costă prea mult”, scria consilierul economic al președintei Maia Sandu.

Negruța nu contestă acțiunile actuale ale băncii centrale. Criticile  s-au referit la a doua jumătate a anului 2021, când, deși se observau unele tendințe de scumpiri la nivel mondial, pe fundalul revenirii economiilor lumii de după pandemie, Banca Națională nu a întreprins acțiuni preventive suficiente de politică monetară.

Și statisticile îi dau dreptate consilierului. În lunile mai-noiembrie ale anului trecut, inflația anuală a crescut cu 9,36 puncte procentuale, de la 3,08% la 12,44%. În aceeași perioadă, BNM a majorat rata de politică monetară cu mai puțin de trei puncte procentuale, de la 2,65 la 5,5%. Deja în noiembrie Republica Moldova a resimțit și primul șoc al scumpirii gazelor naturale, în urma scumpirilor la nivel internațional și a creșterii prețului de import. Însă, deja la acel moment, inflația era destul de înaltă. Reproșul lui Negruța sugerează că, dacă ar fi existat acțiuni preventive în 2021, inflația în Republica Moldova ar fi putut fi cel puțin cu câteva puncte procentuale mai mică decât acum.

Subiectului prețurilor i-a fost dedicată, în cea mai mare parte, și conferința de presă a prim-ministrei Natalia Gavriliță de după ședința de miercuri a executivului.

Sărăcia se reflectă în inflație

Aceasta a enumerat aceleași cauze ale inflației exorbitante, care este mult mai mare decât în toate țările europene: scumpirea la nivel internațional a alimentelor și a resurselor energetice și războiul din Ucraina. Totodată, Gavriliță a făcut referire și la faptul că Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa, explicând cum se reflectă nivelul veniturilor în nivelul inflației.

Potrivit prim-ministrei, în structura consumului din Republica Moldova, produsele de prima necesitate, cum ar fi alimentele și resursele energetice, au o pondere mult mai mare față de statele unde cetățenii au venituri mai înalte. Iar veniturile mici nu le permit moldovenilor să cheltuie prea mulți bani pentru altceva decât alimente și servicii. Și așa cum ponderea acestor produse și servicii în structura consumului este mai mare decât în alte țări europene, scumpirea lor influențează creșterea medie a prețurilor într-o proporție mai mare decât în țările unde cetățenii au venituri mai mari.

Guvernul promite politici expansive

Prim-ministra a dat asigurări că Guvernul va aplica în continuare politici expansive pentru a contracara efectele creșterii prețurilor asupra populației și afacerilor. Aceste politici includ compensații și indexări pentru populație, în special pentru segmentele cu venituri mici, pentru a menține puterea lor de cumpărare. Totodată, Guvernul va subvenționa țintit o serie de  afaceri importante din punct de vedere social, pentru a le menține pe linia de plutire.

Dincolo de aceste prognoze puțin îmbucurătoare și replici tăioase privind responsabilitățile instituțiilor, este evidentă o lipsă cvasitotală de coordonare a acțiunilor dintre autorităților statului pentru a face față acestui val de scumpiri, fără precedent în ultimele două decenii.

În acest sens este de neînțeles neconvocarea din luna decembrie și până acum a Comitetului Național de Stabilitate Financiară, care întrunește reprezentanții Guvernului și ai BNM pentru ca, de comun acord, să găsească soluții. Natalia Gavriliță spune că de convocarea comitetului este responsabilă BNM. Până la scrierea articolului Banca Națională nu ne-a dat un răspuns privind neconvocarea Comitetului.