Eduard Ciobanu – un destin integru și împlinit

910
0

Încă din copilărie, destinul lui Eduard Ciobanu a prins nuanțe explicite, bine conturate. Soarta lui înflorea sub zodia a două pasiuni sportive mirifice, care ulterior i-au determinat cursul întregii vieți. Ambarcațiunea performanței lui manevra cu iscusință între două maluri: al sportului minții și al sportului rege – fotbalul, domenii în care a excelat încă din copilărie.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Cine i-a trezit și a întreținut focul acestor interese, a căror chemare presupune multă muncă și o mare responsabilitate? Haideți dar să le luăm pe rând, la acest prag aniversar ce marchează un semicentenar de la naștere, căci a văzut lumina zilei la 12 mai 1972, în satul Plop-Ştiubei de prin părțile pitorești ale Căuşenilor, într-o familie de buni gospodari (tata, Boris Ceban, și mama, Alexandra Răilean).

Vocația sportului minții

Dragostea pentru jocul de dame Eduard a moștenit-o de la tata; a fost inițiat în secretele acestui sport de la o vârstă fragedă, nici nu mai ține minte de când. La doar cinci ani împliniți, devine campion al raionului Căușeni, iar peste câțiva ani se învrednicește de titlul candidat maestru. Cert este că s-a dedicat acestui joc intelectual cu o pasiune nestăvilită și cu un entuziasm debordant, de care doar năzuințele sincere și doldora de aspirații ale unui copil sunt capabile. Aspirații învăluite în aura unui basm ce căuta să devină realitate. Iar incontestabilul talent și agerimea minții nu i-au rămas neobservate. După ce ocupă locul 3 premiant la etapa republicană (Campionatul Moldovei) a turneului „Ciudo Șașki”, este îndemnat de specialiști să frecventeze Școala de joc de dame din Bender, unde mentor i-a fost renumitul antrenor Nicolai Ghingruz. În scurt timp devine unul dintre liderii selecționatei Moldovei în categoria lui de vârstă, cedând puțin doar coechipierului Igor Coifman, viitor campion mondial. Ulterior, se va stabili cu traiul în Ucraina (satul Krutoiarivka), ocupând cu echipa localității locul 4 la Campionatul regiunii Odesa pe școli – o realizare excepțională, ținând cont de faptul că a evoluat la tabla întâi.

Vocația fotbalului

Dragostea pentru sportul minții s-a perpetuat în soarta lui Eduard Ciobanu până în prezent, el fiind timp de două decenii invincibil la Olimpiadele republicane pentru jurnaliști. De asemenea, prestația plină de o inteligență rafinată și combinativă de pe tabla de joc s-a transferat pe gazonul verde al terenului de fotbal, unde iarăși a obținut (și obține în continuare) rezultate remarcabile. Gândirea pătrunzătoare și ageră, ce calculează cu exactitate viitoarele mișcări și perspectivele partidei, s-a asociat la Eduard cu o pregătire fizică excepțională (a practicat judo) și o tehnică bine pusă la punct a jocului fotbalistic. Driblingul complex și forța cu care acesta era executat îi făceau elanul ofensiv aproape de neoprit. La 14 ani, împreună cu echipa Școlii din Krutoiarivka devine campion al raionului Bilhorod-Dnistrovskyi (Cetatea Albă) la fotbal. Formația lor era supranumită de suporteri și concurenți Steaua, în cinstea clubului din București care în acel an (1986) a câștigat Cupa Campionilor Europeni, iar apoi și Supercupa în fața celor de la Dynamo Kyiv. Tot atunci este chemat la Școala-internat a clubului de fotbal Cernomoreț Odesa, însă părinții l-au convins să nu dea curs invitației. Fapt ce l-a deturnat de la cariera de performer, îndreptându-l până la urmă pe calea nu mai puțin captivantă a jurnalismului sportiv.

Vocația de jurnalist

Primii pași în ale scrisului publicistic îi face încă fiind elev. Își începe activitatea de reporter la ziarul „Progresul” din Căinari (1990). Reportajele pline de nerv atrag atenția cititorilor și a specialiștilor. La Chișinău activează în cadrul publicațiilor (cotidiene și săptămânale) „Moldova Sportivă” („Sport Turism”, 1991-1992), „Fotbal Hebdo” (1992), apoi devine redactor-şef al suplimentului „Futbol express” (1992-1994). Talentul său ziaristic cunoaște o afirmare plenară după absolvirea Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Moldova, când este angajat în calitate de redactor pe compartimentul sport la ziarul „Moldavskie vedomosti” (1995-2013), unde realizează reportaje și interviuri, multe dintre ele cu adevărat senzaționale, cu personalități marcante din domeniul sportului și nu numai. Firea sa energică, interesul nedisimulat pentru meseria îmbrățișată și pentru destinele oamenilor sportului îl îndeamnă să lucreze concomitent la mai multe publicații, la care se evidențiază prin materialele sale ce evocă o fire cu interese complexe și polivalente, scriind editoriale, schițe, crochiuri, articole de analiză.

Veleitățile de autor ale lui Eduard Ciobanu se conturează într-o concepție despre jurnalismul sportiv. Astfel, în 1996, își materializează propriul proiect, numit anuarul „Sport în Moldova”, unde activează ca redactor-şef şi editor. De remarcat că actualmente această revistă este unica publicație sportivă din Republica Moldova. Operativitatea, analiza pertinentă și însușirile înalte ale reportajelor sale îl califică pe E. Ciobanu drept reporter sportiv pentru R. Moldova al Agenţiei internaţionale de ştiri „Reuters” (2003-2013) și preşedinte al Asociaţiei jurnaliştilor „Media Sport” (din 2004 până în prezent). A excelat și în domeniul muncii administrative, punându-și în valoare calitățile de manager: astfel, în perioada 2011-2014, activează în postul de prim-vicepreşedinte al Asociației Presei Sportive din Moldova (APSM), după care preia funcția de președinte al acestei structuri, în fruntea căreia e până în ziua de astăzi.

Aflându-se la cârma Asociației, promovează cu devotament și adeseori cu mari sacrificii cauza jurnalismului sportiv național, cu același curaj ce-i este caracteristic și pe terenul de fotbal, și la tabla de joc. Nu se sfiește să intre în dispute aprinse, să lupte pentru dreptate și ia măsuri radicale dacă acestea servesc interesele sportului moldovenesc. În acest minunat context, aflat sub semnul recunoștinței față de meritele incontestabile ale sportivilor noștri, se înscriu proiectele lui Eduard Ciobanu – devenite între timp de referință – ce și-au găsit finalitatea în editarea lucrărilor „Tudor Casapu – destin unic de mare campion”, „Judo în Moldova. File memorabile de istorie” ș.a. Astfel, personalitatea lui Eduard Ciobanu servește drept exemplu de dedicație și profesionalism generațiilor în formare.

Cu considerațiune și calde felicitări din partea membrilor APSM

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE