Sărbători Pascale în familie: pe cine așteaptă moldovenii de Paști

Sărbătorile Pascale sunt fără cadouri, lucruri comerciale sau tradiții împrumutate. Oamenii așteaptă Învierea Domnului Iisus Hristos cu gânduri bune, de împăcare și de bucurie. Vor merge la biserică pentru a lua lumină și a sfinți cozonacul, iar duminică se vor așeza la masă cu familia.

Moldovenii vor plăti pentru masa de Paști mai mult, pentru că toate sunt mai scumpe în anul 2022. „Anul acesta e mai greu, e mai scump, dar ce să facem? Mergem înainte. Nu mă gândesc să merg înapoi. Și la copii le spun să fie puternici”, spune o femeie pe care am întâlnit-o lângă Piața Centrală din Chișinău. Făcea cumpărăturile de Paști.

Dintr-o pensie de două mii de lei e greu să pregătești masa de Paști. „Din ce avem din aceea o să facem pască și ouă. Acum e scump tot. Orice e scump. Din 2000 de lei nu îți mai ajunge să cumperi bunurile lumii”, menționează o femeie din Ratuș, Criuleni.

„Acasă am păsări, ouă, legume, carne etc. Am tăiat porcul”

Tot pe strada Columna din Chișinău, acolo unde țăranii își vând produsele agroalimentare, Claudia din satul Drăgușenii Noi, r-l Hâncești, îmi spune că face Paștele împreună cu feciorii săi. Fiica sa e plecată în Italia. Claudia povestește că în acest an Paștele va fi altfel deoarece i-au decedat oameni apropiați. „Avem doi morți în sat: una e verișoara mea, iar alta e cumătra. Nu sunt bune bolile, dar trebuie să ne întărim și să mergem înainte”, zice optimistă Claudia.

Femeia, în vârstă de 67 de ani, are acasă de toate. „Acasă am păsări, ouă, legume, carne etc. Am tăiat porcul. De Paști fac răcituri, pârjoale, cârnăciori. Avem porumb și semințe de floarea-soarelui din care facem ulei. Mai ținem și porci. Am muncit de mici. Părinții ne-au pus la muncă să aflăm cum se face banul ca să-l știm a prețui”, povestește Claudia. Femeia a venit la piață să vândă ouă, miez de nuci, borș acru și verdețuri. Zece ouă costă 30 de lei, iar un kilogram de miez de nuci – 120 de lei.

E forfotă mare lângă Piața Centrală. La ora când am mers să realizez acest reportaj, țăranii aproape că au vândut tot ce-au avut de casă. Pe ici, colea mai erau frunze de viță-de-vie, bulbi de flori, miez de nuci și verdețuri. Eufrosinia din satul Horești, r-l Ialoveni, va sărbători Paștele împreună cu familia fiului său. A venit la piață cu ouă și varză murată. A dat totul până la ora 12:00. Mai avea câteva frunze de viță-de-vie. Îmi spune că e la dietă, mănâncă doar fiert, și nu va găti bucatele tradiționale de Paști.

„Ne alungă de peste tot”

Alături, o femeie susține că vrea „să fie pace în țară”. E din satul Măgdăcești, r-l Criuleni. Are cinci copii. Vinde fasole, adjică și verdețuri. Aceasta e supărată că poliția le interzice țăranilor să-și vândă marfa pe trotuar. „Noi suntem fugăriți de poliție. Nu ne lasă să vindem producția de casă. Nu ne ajung bani să lucrăm pământul, dar ei ne fugăresc dintr-o parte în alta. Să facă loc în piață pentru țăranul care-și vinde marfa: să poate vinde vin și tot ce are pe lângă casă: carne, brânză. În piață nu ne dau voie pentru că au hală de brânză, hală de carne. Nu ne putem despărți în trei-patru părți. Cer taxe de la noi și ne pun în locuri că nu ne vede nimeni. Locurile bune sunt luate. Ne e foarte greu că ne alungă de peste tot”, explică femeia.

Vecina acesteia, care vinde și ea ce are pe lângă casă, intervine în discuția noastră și adaugă: „În Piața Centrală îs precupeții care cumpără și vând cu trei prețuri mai mult. Noi venim cu tot felul câte oleacă și suntem fugăriți”.

Intru în Piața Centrală. Carnea și brânza de oi e la mare căutare printre cumpărători. Toți se pregătesc de Paști. Unii vor pleca de Paști în satul de baștină, iar alții își vor aduce părinții la Chișinău, unde vor sărbători Învierea Domnului.

„De Paști, la Măgdăcești nu se fac sarmale”

Moldovenii mai păstrează tradițiile de Paști. Bunăoară, în satul Măgdăcești, r-l Criuleni, la masa de sărbătoare se așază înainte de cântatul cocoșilor, imediat de cum se vine de la sfințit pasca de la biserică. „La noi în sat, când vine soțul cu pasca de la sfințit, copiii vin la noi dis-de-dimineață, până la cântatul cocoșilor, nu mai târziu”, povestește o femeie care e precupeață. Cumpără brânză de vaci de la țărani și o vinde în hala de lactate și brânzeturi din Piața Centrală. Femeia îmi spune că, de Paști, la Măgdăcești nu se fac sarmale. Acestea se fac de Paștele Blajinilor.

Intru într-o hală de carne (sunt trei în Piața Centrală). O precupeață spune că de Paști va veni mama ei la Chișinău, iar ulterior vor pleca în satul Gârbova, r-l Ocnița – de Paștele Blajinilor. „Paștele e sărbătoare de familie. Pregătim tradiționalul miel la cuptor și salată. Așteptăm să sărbătorim împreună cu nepoții și copiii. De Paști ne vom ruga Domnului pentru un an fericit!”, precizează femeia.

O cumpărătoare este interesată de șorici pentru răcituri și de carnea de iepure pentru a pregăti tradiționala friptură de Paști. Aceasta va pleca acasă la părinți, undeva în raionul Telenești, unde tradițional e mielul de Paști.