Cum (nu) se respectă principiul plătește cel ce poluează

1644
0
Depozitul de anvelope uzate al companiei Efes Vitanta Moldova Brewery

Anvelopele importate în Republica Moldova se transformă peste câțiva ani în deșeuri care se descompun în timp de 600 de ani și poluează mediul. Până la 20% dintre cauciucurile vechi sunt reciclate la cele două întreprinderi de prelucrare a anvelopelor, iar peste 80% din ele ajung la gropile de gunoi, sunt depozitate prin garaje sau sunt lăsate la vulcanizări.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Un milion de autoturisme, înregistrate oficial în Republica Moldova, au nevoie de două ori pe an, iarna și vara, să își schimbe anvelopele. Astfel, circa patru milioane de anvelope pentru anotimpul rece și tot atâtea pentru cel cald, care o dată la patru ani trebuie schimbate, conform Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM).

Arderea anvelopelor este interzisă în Republica Moldova. În republică există doar două companii care reciclează anvelope uzate: fabrica de reciclare a anvelopelor uzate prin piroliză, care se află în zona industrială din localitatea Vatra, și altă firmă din Chișinău, care obține pardoseală din anvelopele de la camioane. Agenții economici plătesc pentru predarea anvelopelor uzate, iar persoanele fizice – nu!

Un kilogram de cauciuc uzat costă un leu. O anvelopă cântărește 10-15 kilograme, respectiv, agentul economic trebuie să plătească 10-15 lei pentru o anvelopă. Puțini agenți economici plătesc pentru reciclarea anvelopelor uzate. Mulți antreprenori de stații de vulcanizare sau autoservice preferă să le întoarcă șoferilor decât să plătească.

Ce fac antreprenorii cu anvelopele

Le spunem clienților să le ia acasă, pentru că noi trebuie să plătim companiei de reciclare. Pe de o parte, îmi pare corect deoarece ei prelucrează deșeuri care nu se descompun, însă, pe de altă parte, e absurd pentru că ei prelucrează cauciucurile și fac pardoseală din ele, cu care fac business și încă iau bani pentru a le colecta”, consideră Irina, administratoarea unui autoservice din Chișinău.

Managerul PR al celui mai mare magazin de piese auto pentru autoturisme și camioane din R. Moldova susține că ei le spun clienților unde își pot duce anvelopele atunci când acestea ies din funcțiune, adică le oferă datele de contact ale companiilor de reciclare. Alt magazin de anvelope percepe o taxă de 50 de lei de la șoferii care vor să-și lase cauciucurile vechi la autoservice-ul gestionat de același magazin.

Unii agenți economici care au în gestiune vehicule pentru lucru sunt deserviți de operatorii autorizați de transport, precum ar fi autoservice-urile sau distribuitorii de anvelope. Altfel spus, distribuitorul auto de la care au cumpărat mașinile are grijă să le schimbe anvelopele la necesitate. Alți întreprinzători spun că le depozitează pe teritoriul firmei, cât mai au spațiu, pentru că nu știu ce să facă cu anvelopele uzate.

Andrei, administratorul unei companii de transformatoare pentru mașini și panouri solare, spune că firma pe care o conduce are doar trei mașini cumpărate recent, așa că n-au încă anvelope uzate. „Știm foarte bine că ele trebuie reciclate. În niciun caz nu se aruncă oriunde. Știu că Moldrec preia anvelopele. Și le vom duce acolo. Noi dăm baterii și uleiuri uzate”, zice administratorul companiei.

Responsabilitate socială corporativă

Există companii care manifestă responsabilitate socială și respectă legea deșeurilor: articolul care se referă la răspunderea extinsă a producătorului. Vorbim despre cel mai mare producător de bere din Republica Moldova. Întreprinderea colectează an de an anvelopele uzate, cauciucurile rămase după reparația utilajelor sau a liniilor de producție. Are contract semnat cu „Moldrec Group”, companie autorizată în colectarea și sortarea deșeurilor speciale precum sunt anvelopele uzate.

Moldrec vine cu transportul lor, le cântărește și le încarcă. În anul 2021, am dat 364 de kilograme de cauciucuri uzate. Plătim un leu pentru un kilogram de cauciuc. Și uleiul uzat îl predăm lor. Tot contra plată. Pentru cârpele uleioase plătim 15 lei pentru un kilogram, iar pentru uleiul uzat – 4,50 lei. Nu e mare business cu un leu, mai ales că ei vin cu transportul lor, pe cheltuiala lor”, afirmă Ludmila Mazur, specialistă în protecția mediului la „Efes Vitanta Moldova Brewery”.

Pentru ce plătesc agenții economici companiei de reciclare

Până va avea „Moldrec Group” instalație de reciclare a anvelopelor, compania colectează și livrează anvelope uzate la fabrica de reciclare prin piroliză și la cea care fabrică pardoseală. Totodată, directorul executiv „Moldrec Group”, Ruslan Nercaș, menționează că aceste două companii absorb până la 20% din cantitatea de anvelope de pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce este foarte puțin.

Pentru Republica Moldova salvarea ar fi deblocarea situației de la „Lafarge Moldova” și permisiunea de a co-procesa anvelopele la Rezina. Piroliza e aparent cea mai bună soluție, dar de fapt nici pe departe nu e așa, dacă o comparăm cu co-procesarea sau cu incinerarea. În momentul procesului de piroliză e nevoie de încălzire tot din resurse care degajă CO2 în atmosferă. După care derivă carbonul de piroliză, care generează și el emisii în atmosferă. Procesul de co-procesare sau de incinerare începe de la 1100 de grade Celsius și poate atinge temperatura de 1800 de grade. La astfel de temperaturi emisiile sunt la zero sau foarte aproape de zero”, argumentează Ruslan Nercaș.

Știind nemulțumirile localnicilor de la Rezina, l-am întrebat pe Ruslan Nercaș de unde vine aerul toxic, de care se plâng locuitorii orașului. „Lafarge nu mai arde anvelope de peste zece ani. Oamenii nu vor să vadă măsurările calității aerului. Asta e o bâtă politică, cu care cineva încearcă să se joace. Peste Nistru avem fabrica de ciment de la Râbnița, care nu-i controlată deloc. Cei de acolo ard tot ce poate fi ars. Și acolo e chiar necontrolat procesul. La Râbnița mai este fabrica metalurgică, care, la fel, nu-i controlată. Ar fi bine să se vadă lucrurile cât de cât corect”, zice el.

De ce agenții economici trebuie să plătească pentru ridicarea anvelopelor uzate?

Eliminarea lor costă bani. Rumegușul de cauciuc, care se obține în urma prelucrării anvelopelor, din care se face pardoseală, costă mai mult decât prețul de vânzare a lui. Ei concurează cu piața din China și Ucraina. Rumegușul din aceste două state e mult mai ieftin decât costurile pe care le au aici. Și în cazul pirolizei, costurile de procesare a anvelopelor sunt mai mari decât ceea ce pot ei valorifica din ele. Oamenii înțeleg greșit că deșeurile sunt o resursă. Da, deșeurile sunt o resursă, dar în 99% dintre cazuri randamentul financiar de procesare a lor este mai mic decât costurile de procesare. În mare parte se face doar pentru a nu polua mediul”, răspunde Ruslan Nercaș.

Conform IPM, în anul 2020, circa 7.278 de agenți economici au generat acest tip de deșeu în urma activității lor (vulcanizări – 469, stații de deservire tehnică – 546, baze auto de transport – 111, importatori și distribuitori de anvelope – 136 etc.). Conform datelor Agenției de Mediu, din 2020, doar 60 de agenți economici dețin autorizația de mediu în domeniul gestionării deșeurilor, ceea ce denotă ineficiența sistemului de autorizare a activităților, cu impact asupra mediului înconjurător.

Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE