Vremuri dificile, dar suportabile pentru economia moldovenească

Războiul din Ucraina lovește în economia Republicii Moldova la fel ca și în economiile majorității țărilor din regiunea Europei și Asiei Centrale, care așteaptă în acest an o recesiune de 4,4 la sută. Totuși economia moldovenească va suferi mai puțin decât ne-am fi așteptat, Banca Mondială prognozând o recesiune de 0,4 la sută. De cealaltă parte, inflația rămâne una din cele mai acerbe din Europa, în martie fiind înregistrată o creștere anuală a prețurilor de 22,16 la sută, care nu se oprește aici.

Partea bună este că partenerii internaționali se arată dispuși să finanțeze suplimentar Republica Moldova pentru a depăși dificultățile cauzate de războiul din țara vecină și sunt siguri că Guvernul de la Chișinău va reuși să facă reformele pe care și le-a propus pentru a dinamiza dezvoltarea economiei și a putea rambursa datoriile acumulate în perioada de criză.

FMI estimează că Republica Moldova va putea întoarce datoria publică în creștere grație reformelor ambițioase pe care urmează să le facă.

Prognoze relativ optimiste de la Banca Mondială

Economia Republicii Moldova urmează să se reducă în cel mai bun caz cu 0,4 la sută, potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale, care a analizat impactul războiului din Ucraina asupra țărilor din Europa și Asia Centrală.

Și asta în cazul unui scenariu optimist de soluționare a conflictului din Ucraina, care presupune restabilirea rutelor comerciale, diminuarea riscurilor de pandemie, continuarea unui program larg de reformă a guvernului și un impuls fiscal susținut atât cetățenilor, cât și economiei.

Dacă situația din Ucraina se va detensiona relativ repede, creșterea economică este de așteptat să revină la 3,8 la sută în 2023 și în jurul valorii de 4,4 la sută în 2024.

Deficitul bugetar va rămâne mare, deoarece economia va trebui să ajute populația să facă față creșterii prețurilor, în special la energie și alimente. Totodată, Guvernul urmează să sporească și investițiile potrivit programului de reformă promis în alegerile de anul trecut.

Drept urmare, datoria publică va crește, rămânând însă relativ scăzută conform standardelor internaționale.

Situația se va redresa pe măsură ce economia va lua avânt, rutele comerciale vor fi restabilite, iar prețurile mari la energie și alimente vor scădea.

Cu toate dificultățile provocate de războiul din Ucraina, Banca Mondială nu anticipează o creștere a ratei sărăciei.

Pragul de sărăcie, estimat pentru Republica Moldova, califică drept sărace persoanele care își permit să cheltuie pe zi mai puțin de 5,5 dolari. Datorită redresării de pe piața muncii și veniturilor puternice din remitențe, rata sărăciei a scăzut de la 15,7 la sută în 2020 la 10,8 la sută în 2021. Scumpirile din cauza războiului la alimente și combustibili, migrația și remitențele mai scăzute, precum și o piață a muncii mai slabă din cauza cererii mai scăzute de exporturi, vor duce la o stagnare a ratei sărăciei la 10,9 la sută în anul curent.

Dacă prognozele Băncii Mondiale se vor adeveri, situația Republicii Moldova nu e chiar atât de proastă. Economia în regiunea Europei și Asiei Centrale va scădea cu 4,1 la sută în acest an, față de previziunile de dinainte de război, care anticipau o creștere de trei la sută.

Economia Ucrainei ar putea scădea cu 45,1 la sută, deși amploarea contracției va depinde de durata și intensitatea războiului.

La rândul ei, lovită de sancțiuni fără precedent, economia Rusiei a intrat deja într-o recesiune profundă, cu o producție estimată să se contracte cel puțin cu 11,2 la sută în 2022.

Inflația a depășit în martie vârful la care trebuia să ajungă abia în iulie-septembrie

Tot săptămâna aceasta a venit raportul Biroului Național de Statistică privind creșterea prețurilor, care a luat în calcul și luna martie, prima lună deplină de război în Ucraina. Potrivit acestuia, inflația a ajuns în martie la 22,16 la sută depășind nivelul optimist de 20,06 la sută, anticipat de Banca Națională a Moldovei pentru trimestrul trei. Așa cum sunt anticipate noi scumpiri, în special în cazul combustibililor și al alimentelor, creșterea prețurilor are șanse mari să depășească și scenariul pesimist, care anticipa o inflație de 27 la sută în iulie-septembrie.

Explozia prețurilor este cauzată cu siguranță de război. Într-o singură lună, prețurile au crescut per general în medie cu 4,06 la sută. Produsele alimentare s-au scumpit cu 4,62 la sută, mărfurile nealimentare, cu 3,67 la sută, iar serviciile prestate populației, cu 3,84 la sută. Și scumpirile, cu siguranță, nu se opresc aici.

În cazul impunerii de către Occident a unui embargo pentru importurile de gaze și petrol din Rusia, prețul acestora la bursele internaționale ar putea să crească semnificativ în continuare. Prețul produselor petroliere și cel al gazelor importate în Republica Moldova depinde direct de prețurile acestora la bursele internaționale, iar directorul Moldovagaz, Vadim Ceban, a vorbit deja despre o eventuală dublare în lunile următoare a tarifului pentru consumatorii finali de gaze.

Totodată, așa cum atât Ucraina, cât și Federația Rusă sunt printre cei mai mari producători de cereale la nivel mondial, continuarea războiului urmează să accentueze și scumpirea produselor alimentare pe piețele internaționale. Acest lucru se va răsfrânge inevitabil asupra prețurilor alimentelor în Republica Moldova.

FMI suplimentează asistența cu 267 de milioane de dolari

În această situație, când economia scade, iar cheltuielile urmează să crească din cauza nevoilor sociale și investiționale sporite, urmează să crească și deficitul bugetar.

Partea bună e că guvernul actual de la Chișinău continuă să primească semnale bune din Occident, care este dispus să acorde în continuare Republicii Moldova finanțări în condiții avantajoase.

Marți, Fondul Monetar Internațional a anunțat că va majora cu 267 milioane de dolari finanțarea Republicii Moldova pentru ca aceasta să poată face față provocărilor cu care se confruntă în contextul războiului din Ucraina.

Drept urmare, suma totală acordată de Fond în cadrul programului aprobat în noiembrie 2021 va ajunge la 815 milioane de dolari.

Potrivit FMI, acest adaos la creditul inițial urmează a fi folosit pentru acoperirea necesităților urgente de finanțare a balanței de plăți survenite în urma șocurilor negative, cauzate în primul rând de războiul din Ucraina și de sancțiunile internaționale impuse Federației Ruse și Belarus. Totodată, finanțarea suplimentară ar avea și scopul tradițional de a cataliza acordarea unui suport suplimentar de către comunitatea internațională.

Prima debursare din partea FMI în cadrul programului, în valoare de 150 de milioane de dolari, va fi efectuată imediat după finalizarea primei evaluări a implementării programului și va fi alocată pentru suport bugetar.

FMI estimează că în 2022-2023 necesitățile urgente de finanțare a balanței de plăți survenite în urma șocurilor la care este și va fi supusă Republica Moldova vor constitui circa 1,7 miliarde de dolari. Costurile respective vor fi finanțate atât de FMI, cât și de alți donatori.

Deși anticipează o creștere a datoriei publice pe termen apropiat, FMI este optimist în ce privește capacitatea Guvernului de a-și onora obligațiile de plată.

Experții FMI au certitudinea că autoritățile de la Chișinău vor menține nivelul de sustenabilitate a datoriei pe măsura atenuării crizei, păstrând totodată spațiul bugetar necesar pentru realizarea reformelor ambițioase în domeniul guvernanței și pentru acoperirea cheltuielilor de dezvoltare.

„Agenda ambițioasă de reforme structurale rămâne crucială pentru crearea condițiilor necesare pentru creșterea durabilă și incluzivă pe termen lung”, concluzionează Fondul.