„Uniunea Europeană promovează o abordare către reciclare, nu către valorificarea energetică sau alt tip de valorificare”

2244
0

Interviu cu Cornel Brezuică, consultant în domeniul protecției mediului, participant la elaborarea tuturor actelor normative din România din 2005 până în 2020 în domeniul protecției mediului, în special în zona de deșeuri

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Regulamentul privind gestionarea anvelopelor uzate din RM este similar cu cel din România. Actul normativ va responsabiliza importatorii de anvelope noi și second-hand din R. Moldova, iar implementarea lui riguroasă ne va scăpa de aceste deșeuri specifice, susține unul din coautorii documentului.

– Stimate dle Cornel Brezuică, Dvs. sunteți unul din autorii Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate, responsabil de evaluarea costurilor pentru elaborarea analizei de impact. Vorbiți-ne despre impactul implementării Regulamentului și despre costuri.

Acest act normativ necesită o abordare specială, deoarece are ca obiectiv să responsabilizeze producătorii care introduc pe piața din R. Moldova aceste anvelope. Toți cei care importă anvelope au obligativitatea de a susține sistemul de colectare și valorificare a anvelopelor. La momentul introducerii pe piață sunt răspunzători pentru a asigura resursele financiare. Deci, pe lângă prețul de vânzare a anvelopei, se va percepe și o sumă de bani care reprezintă costul de colectare, transport și reciclare a anvelopelor uzate. După ce acestea sunt utilizate, ele devin deșeuri și cineva trebuie să finanțeze aceste costuri. Atunci s-a instituit, în baza principiului responsabilității producătorului, principiu care vine din directiva cadru privind deșeurile, s-a instituit acest mecanism de finanțare a activităților pentru ca deșeurile de anvelope să nu mai ajungă în depozite sau locuri abandonate.

– Implementarea acestui Regulament va crea o regulă și o evidență a acestor tipuri de deșeuri. Cine sunt actorii implicați în procesul de colectare, transport și reciclare și ce funcții, sarcini le revin?

Pe lângă importatorii de anvelope din R. Moldova care au obligativitatea de a percepe această sumă de bani de la utilizatorul final mai sunt și operatorii economici care colectează anvelope uzate, le transportă și le reciclează. Aceștia vor primi respectiva sumă de bani pentru a colecta și recicla deșeurile de anvelope. Banii îi vor primi de la Organizația colectivă care se va înființa. Deci, importatorii de anvelope vor încasa respectivele sume de la utilizatorii finali și le vor vira către organizația înființată și autorizată de către Ministerul Mediului din R. Moldova și Agenția de Mediu. Această organizație va finanța, în numele importatorilor de la care a primit bani, toate activitățile de colectare și reciclare realizate de către colectori și reciclatori din RM. Deci, acesta este mecanismul. Cumva se autofinanțează singuri prin aceste sume de bani care sunt generate odată cu vânzarea anvelopelor. Astfel, în cadrul acestui sistem sunt importatorii, care percep sumele de bani și le virează organizațiilor colective, și sunt colectorii, transportatorii și reciclatorii, care prestează servicii pentru atingerea obiectivelor în numele importatorilor.

– Despre ce costuri este vorba?

Este greu de determinat pentru că printr-un act normativ nu poți să stabilești o valoare, pentru că valoarea este rezultatul unei cereri și oferte. Valoarea estimativă stabilită acum șase luni de zile nu mai are cum să fie egală cu cea de azi, pentru că prețul la combustibil s-a dublat. Valoarea va fi stabilită de comun acord între importatori, colectori, reciclatori în cadrul organizației de transfer de responsabilitate.

– În România există un Regulament analog? De când se implementează? Ce a funcționat în procesul de implementare și ce nu a funcționat?

În România este o astfel de Reglementare – o Hotărâre de Guvern din anul 2004 – 2005. E aproape similară cu cea din RM. Obiectivele de colectare sunt la fel. Deci, din toată cantitatea de anvelope care se introduce pe piață, 80% trebuie colectate și reciclate. Toată cantitatea de anvelope uzate colectată se îndreaptă către fabricile de ciment și, într-o proporție destul de mică, spre industria de reciclare, de unde se obține pudretă, care se folosește la tot felul de aplicații – covorașe și alte utilități în parcuri. Funcționează un sistem similar propus în RM. Există o singură organizație de transfer de responsabilitate care gestionează întreg fluxul la nivel național.

Ceea ce nu merge, nu funcționează, poate fi similar și în RM. Sunt cazuri când producătorul, importatorul nu declară în totalitate cantitățile de anvelope introduse pe piață. Și atunci obligațiile lor și sumele de plată sunt mult mai mici. Aici trebuie intensificate activitățile de control. Asta am și semnalat către guvernul RM pentru că, odată cu instituirea unei obligații, trebuie concomitent să creezi și o unitate de control pentru această obligație. E vorba de bani și în multe cazuri pot fi situații ca să nu plătească, nu declară corect. Asta ar putea fi o vulnerabilitate a sistemului.

Cred că RM și-a asumat un angajament destul de ferm. Și începe cu politica UE din pachetul de economie circulară. UE promovează o abordare către reciclare, nu către valorificarea energetică sau alt tip de valorificare. Și România va fi nevoită să se îndrepte și să-și modifice legislația ca marea majoritate a anvelopelor să se recicleze, nu să se ardă. A fost posibilă până în acest moment valorificarea energetică, cea care, în ansamblu, nu a făcut decât să reducă costurile. Pentru că ai alte costuri când duci spre ciment, mult mai mici, decât pentru costurile activității de reciclare, unde prețurile sunt mai mari. Dar UE obligă către introducerea reciclării cam la toate tipurile de deșeuri, inclusiv la anvelope. RM a intrat direct în ultima sută de metri și aplică din start politica UE cu reciclarea. Pentru că legislația RM interzice valorificarea în industria de ciment.

Menționez că reciclarea anvelopelor este mai scumpă decât arderea. În situația când se dorește modificarea actului normativ care să permită incinerarea anvelopelor la fabricile de ciment, trebuie de văzut dacă fabricile de ciment sunt pregătite și au întreaga infrastructură de filtrare a gazelor în urma arderii. Sunt investiții majore în acest caz.

– Pe ce ar trebui să pună accentul ministerul de resort ca Regulamentul să fie respectat, iar impactul implementării lui să aibă rezultatul scontat?

De la început trebuie să existe o listă clară a tuturor importatorilor de anvelope noi sau second-hand care activează pe teritoriul RM. Este un flux mare de importatori de anvelope second-hand folosite la echiparea mașinilor de către persoanele fizice sau juridice. Unii nu cumpără anvelope noi. Toate datele să fie incluse într-un registru unic al importatorilor. Toți acești operatori economici au obligativitatea de a plăti pentru costul de colectare și reciclare. Trebuie să existe o unitate de control. Să meargă să efectueze controale pe la operatorii economici care au activități legate de anvelope, altfel nu vor exista resursele financiare necesare. Și concomitent trebuie văzute și autorizațiile de mediu ale celor care reciclează. E nevoie să se instituie controlul la unitățile de reciclare pentru că trebuie să vezi exact cantitatea reciclată de anvelope deoarece ei vor închide trasabilitatea deșeurilor și vor da un fel de accept că activitatea s-a realizat și că legea s-a respectat. În opinia mea, în RM nu pot fi mai mult decât cinci instalații de reciclare, pentru că nu există o piață mare. Mai greu va fi de verificat pentru cei care importă anvelopele noi sau second-hand.

În România Regulamentul are succes. Se colectează și se duc spre fabricile de ciment, anual, circa 80 de tone de anvelope. Fără acest mecanism multe anvelope nu ar ajunge la reciclare sau la fabricile de ciment, pentru că costurile de valorificare și reciclare sunt mari. Mecanismul respectiv acoperă niște costuri.

– În România, în localități, sunt reutilizate anvelopele uzate la delimitări, la stații PECO? Sunt transformate acestea în ghivece pentru flori sau au și altă utilitate?

Sunt, sunt folosite ca atare. O anvelopă uzată poate fi folosită ca rambleu, la consolidarea malurilor, digurilor, versanților. Pot fi și alte aplicații, de exemplu, ca ghivece, dar sunt cantități reduse, adică nu se utilizează cantități importante. Este legal să se utilizeze.

Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).”

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE