„Dom bîta” dă cu bâta!

1050
0

Mijloacele publicitare în municipiul Chișinău sunt deseori expuse, din nepricepere, ignoranță sau rea-voință, cu încălcarea legislației în vigoare privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate că există mai multe servicii ale administrației publice locale responsabile de acest domeniu, suntem, în continuare, martori ai unor abateri de la normele și regulile existente. Nu sunt rare cazurile când este sfidat pur și simplu bunul-simț, iar înlăturarea publicității cu pricina se termină, până la urmă, cu scandal.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Dintre acestea, ne amintim, în primul rând, de scandalul cu sigla centrului comercial „Soiuz” din sectorul Râșcani al capitalei, care până în prezent a rămas intactă.

Scriitorul Leo Butnaru ne-a relatat că a solicitat recent Primăriei municipiului Chișinău examinarea unor inscripții în limba rusă cu imagini exterioare din același sector Râșcani, de pe strada Kiev, vizavi de magazinul „Pancom”, de asemenea plasate cu încălcarea legislației lingvistice. Direcția generala arhitectură, urbanism și relații funciare l-a informat că panourile publicitare respective au fost instalate în lipsa actelor aprobate de Primărie, așa că acestea au fost deja demontate în conformitate cu prevederile deciziei CMC nr. 10/10 din 04.12.2014.

Firmă rusească scrisă cu litere românești

De la aceste două cazuri pe care vi le-am relatat succint vom trece la unul care ne-a copleșit prin nonșalanța cu care unii alolingvi, mai bine zis vorbitori de limbă rusă, afișează publicitatea în spațiul public.

O cititoare fidelă a ziarului nostru ne-a trimis la redacție imaginea din care se vede „găselnița” cuiva care nu a stat mult pe gânduri și a recurs la o soluție „împăciuitoare” pentru toată lumea. Textul în limba rusă fiind scris cu grafie latină, ne-ar da parcă de înțeles că ar fi o marcă comercială, ceea ce, ne-am gândit noi, nu poate fi totuși adevărat.

Drept că „bâta” cu care moldovenii s-au familiarizat aproape două secole de stăpânire rusească însemnând un băț lung și gros, ciomag, ceatlău, parcă ar fi un termen de-al nostru, dar în limba rusă înseamnă altceva. „Dom bîta”, așa cum se vede în imaginea alăturată, se traduce din rusă în română Casa serviciilor publice. Spre acest loc din centrul capitalei m-am îndreptat în căutarea ingeniosului autor al firmei care ne-a intrigat prin noutatea ei.

Peste cinzeci de firme într-o clădire…

În drum spre strada Armenească, unde, vizavi de Piața Centrală, se află Casa serviciilor publice, am intrat pe la Primărie. Nici un fel de autorizare a firmei „Dom bîta” nu este înregistrată la primărie, iar o marcă comercială cu asemenea denumire, nici atâta. Funcționarii din secția publicitate a primăriei au râs și ei cu poftă de această năstrușnicie spunând că „vor lua măsuri”, iar eu mi-am continuat grăbit drumul, ca să aflu primul cum de a putut să apară această inovație.

De la meșterii ce se ocupă cu reparația încălțămintei, de la parter, am aflat că întreprinderea Casa serviciilor publice nu are administrație, iar cele peste cincizeci de firme de aici se administrează cum le duce capul. Fiecare cu reclama sa, dacă se mai găsește spațiu… Despre cine a instalat firma „Dom bîta” nu știa nimeni nimic, dar, când mă gândeam deja să plec, am avut noroc cu o meșteriță care mi-a spus să-l caut pe un anume „Borea de la subsol”, poate știe el ceva.

Dacă vrea Primăria să scrie altfel, las’ să scrie!”

Boris Roitman, așa mi s-a prezentat „Borea de la subsol”, e un tânăr de vreo treizeci de ani. Mi-a povestit într-o limbă rusă perfectă, cu lux de amănunte, cum a instalat pe cheltuială proprie firma „Dom bîta” și alte imagini, „ca să fie frumos”, căci „e vorba totuși de centrul orașului”. La primărie pentru autorizări nu a fost, pentru că nici nu prea știa unde trebuie să se adreseze, dar are și pentru acest lucru o explicație.

Am întrebat mai mulți moldoveni de pe stradă și de la piață dacă știu cum se traduce «Dom bîta» și niciunul n-a știut. Unii ziceau că așa trebuie să rămână, iar noi așa am scris. Dacă vrea Primăria să scrie altfel, las’ să scrie!”, mi-a declarat Borea Roitman care nu a vrut să-mi spună cum se numește firma pe care o conduce.

I-am replicat că moldovenii, și cei pe care „i-a consultat” pe stradă sau la piață, ar cunoaște bine limba română dacă s-ar scrie și s-ar vorbi corect românește. Când a văzut că vreau să-mi notez ceva într-un carnețel, a adăugat că nu mai dorește să continue discuția și că… nu-mi dă „dobro” pentru publicare.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT