Cine pierde și cine câștigă din cauza blocării Uzinei Metalurgice Moldovenești 

România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. Fierul vechi importat din România în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova permite acestei întreprinderi siderurgice din stânga Nistrului să se mențină pe linia de plutire. Uzina este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii secesioniste.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului din România arată că întreprinderile românești au exportat în Republica Moldova, în cele 11 luni ale anului trecut, 359.854 de tone de deșeuri metalice.

Importul menționat mai sus în cele 11 luni din 2021 a reprezentat o creștere importantă față de 2020, atunci când au fost transportate doar 257.096 de tone. Prin urmare, în 2021, au fost importate cu peste 90.000 de tone mai mult decât 2020.

Creșterea importului de fier vechi în Moldova în 2021 a coincis cu activizarea pe piață a unei companii din România conectată la grupul de firme ale omului de afaceri din Transnistria Oleg Babii –  MMS Minerals & Metals SRL.

Între 2013–2019, Oleg Babii a fost asociat unic și administrator al BPM-Trade SRL din Rezina. Oleg Babii este unul dintre principalii jucători pe piața produselor metalurgice din Republica Moldova. 

În 2020, această firmă a avut o cifră de afaceri de 21,6 milioane de lei românești (echivalentul a circa 4,3 milioane de euro).

Oleg Babii a spus că BPM-Trade SRL prestează doar servicii de transport pentru MMS Minerals & Metals SRL, precum și pentru alte companii din România care livrează fier vechi pentru combinatul din Râbnița.

„Eu propun servicii de transport absolut tuturor companiilor. Am 80 de mașini și, în prezent, folosesc doar 30% din camioane. Oferim servicii de transport pentru toate firmele”, a recunoscut el.

În același timp, Oleg Babii a respins orice participație în acționariatul MMS Minerals & Metals SRL. „Nu avem nimic în comun cu această companie. Această firmă aparține românilor”, a insistat proprietarul BPM-Trade.

„Românii” din Râbnița

„Românii” din MMS Minerals & Metals SRL sunt de fapt cetățenii Republicii Moldova Radomir și Petru Șeremet din Chișinău – fiu și tată – și Cristina Golubcova, originară din Râbnița, regiunea separatistă transnistreană.

Mai precis, conform registrului de companii din România, MMS Minerals & Metals SRL este administrată de către Radomir Șeremet și îi are ca acționari pe Petru Șemeret din Chișinău (60%) și pe Cristina Golubcova, care deține o participație de 40% în afacere din februarie 2022. 

În același timp, Radomir Șeremet este asociatul omului de afaceri transnistrean Oleg Babii în compania românească Moldmetal Trading SRL. Businessmanul transnistrean figurează în registrul de companii din România în calitate de cetățean ucrainean. Această firmă este unul dintre principalii traderi de produse finite ale Uzinei Metalurgice Moldovenești în România și în mai multe țări europene. 

În 2020, Moldmetal Trading SRL a avut o cifră de afaceri 270,8 milioane de lei românești (circa 54,1 milioane de euro).

Deși Radomir Șeremet și Oleg Babii au evitat să spună cine este Cristina Golubcova, aceasta figurează în calitate de fondatoare a companiei MMS Modern Management Systems SRL din Republica Moldova, unde apare ca administrator Vladimir Boldețchi, managerul de la BPM-Trade SRL, firma lui Babii.

BPM-Trade SRL este unul dintre cei mai mari traderi în Republica Moldova ai produselor uzinei metalurgice din stânga Nistrului.

Cota MMS Minerals & Metals pe piața exporturilor de fier vechi

Administratorul MMS Minerals & Metals, Radomir Șeremet, a declarat pentru reporterii CIJM că firma sa nu are nici pe departe cea mai mare cotă din România la exportul de deșeuri spre Republica Moldova. 

După spusele sale, cele mai mari companii sunt Rematinvest, Remat Brașov, Covial-CVA SRL sau Colect Metal SRL. „MMS-ul nu s-a ocupat de deșeuri feroase niciodată [în Republica Moldova] până acum un an și jumătate”, a precizat el.

Șeremet a mai menționat că în 2021 uzina din Râbnița a achiziționat constant din România circa 35.000–40.000 de tone pe lună de la mai mulți jucători de pe piața de fier vechi. 

„Cred că, în total, pe durata anului 2021, am făcut vreo 50.000–60.000 din cele 350.000 de tone. Dar ce înseamnă 50.000 de tone, asta poate fi calificat drept monopol?!”, a întrebat el retoric. 

Cele 50.000–60.000 de tone nu înseamnă monopol, dar constituie circa 17% din cele aproximativ 350.000 de tone, ceea ce face din MMS Minerals & Metals un jucător important numai după primul an de livrare de fier vechi pentru uzina din Râbnița. 

Turcia, cea mai mare putere metalurgică din zonă

Acuzat de faptul că ar fi obținut acreditare pentru produsele uzinei din Râbnița, Radomir Șeremet a vorbit în termeni elogioși despre întreprinderea transnistreană, relevând că asemenea acreditări se obțin doar după certificate de calitate emise de British Standard sau Deloitte.

De asemenea, administratorul MMS și partenerul de afaceri al lui Oleg Babii a subliniat că Turcia este cea mai mare putere metalurgică din zonă, unde o tonă de fier vechi costă 650 de dolari.

După spusele sale, combinatul de la Râbnița și cele din România trebuie să dea un preț „corect” pentru a putea concura cu prețul de la export.

„Dacă vând în Turcia cu 650 de dolari, mai costă 50-80 de dolari transportul, înseamnă că întreprinderea [din Râbnița] trebuie să dea un preț apropiat: 550-560 de dolari”, a estimat el. 

În opinia lui Șeremet, singurul beneficiar al blocării funcționării Uzinei de Râbnița „din motive aberante” este omul de afaceri Valentin Eșanu.

„În Moldova, de când s-a stopat MMZ-ul, domnul Eșanu este pe cai mari. El vinde cu 650 în Turcia, iar în Moldova, la amărâții noștri de colectori, le plătește 300 de dolari pe tonă pentru că ei nu au alternativă”, a explicat administratorul MMS.

De asemenea, Șeremet mai susține că uzina din Râbnița are niște formule „foarte transparente de preț”. „Prețul din Turcia minus 50 de dolari, să zicem. Și toată lumea știa că dacă în Turcia este 650 de dolari, la MMZ îl vând cu 600. Ei, acum este domnul Eșanu singurul care exportă deșeuri pentru că acest combinat nu lucrează”, a subliniat el.

De partea cealaltă, Valentin Eșanu a menționat că el nu este împotriva Uzinei Metalurgice Moldovenești, ci pentru „reguli egale de joc”.

În celelalte privințe, Eșanu a subliniat că nu are nimic împotriva uzinei din Râbnița, doar „să achite impozite și să respecte toate condițiile de mediu ale Republicii Moldova și ale Uniunii Europene”. 

„Eu export în Turcia până la 8.000 de tone de fier vechi pe lună, în 2021 am ajuns la patru nave de export. Noi acum, pe moment, plătim 5.500 de lei (circa 300 de dolari), plus cele 12% – 6.200. Acum două săptămâni am primit cu 7.100, totul depinde de bursă. Am mers după această procedură și în 2020, și 2021, când a funcționat uzina. Noi nu lucrăm la negru sau cu precupețire… cu amenințări”, a spus Eșanu. 

La rândul său, proprietarul BPM-Trade, Oleg Babii, a respins versiunea că ar fi cel care promovează interesele Uzinei Metalurgice Moldovenești.

„Eu am afacere aici, eu investesc în transport. Compania noastră, BPM-Trade, a plătit mult. Noi ne considerăm un contribuabil mare”, a subliniat el, fără să ofere cifre precise. 

„După ce uzina a ieșit direct la oameni, o tonă de fier vechi costă 5.500 de lei. Metalferos colecta înainte cu 3.000 de lei pe care o vindea uzinei cu 450-500 de dolari. Eșanu a făcut același lucru până când uzina a început să lucreze direct cu companiile. Acum a început o competiție reală. S-a terminat vremea banilor mulți”, a spus Babii.