Cum arată astăzi cele peste 130 de adăposturi civile din Chișinău

În caz de cutremur, explozii nucleare sau conflicte armate, drept adăpost pot servi buncărele. Potrivit istoricului Ion Ștefaniță, ex-director al Agenției Inspectare și Restaurare a Monumentelor, în Chișinău există în prezent peste 130 de astfel de adăposturi civile, amenajate în perioada sovietică.

„Despre existența acestor construcții am aflat încă din 2009, când am început o primă cercetare arheologică a Chișinăului vechi. Am discutat atunci cu citadinii mai în vârstă, care ne-au povestit diverse legende urbane despre existența unor galerii subterane pe teritoriul orașului. Astfel, am început să cercetez perimetru cu perimetru, curte după curte. Totuși, o cercetare mai amplă am realizat mai târziu, între anii 2018-2019, în cadrul proiectului „Identităţile Chișinăului: orașul subteran”, împreună cu cinci arhitecți și arheologi”, a menționat istoricul pentru „Gazeta de Chișinău”.

Potrivit spuselor sale, în timpul cercetării a reușit să coboare în peste 130 de pivnițe, galerii subterane și buncăre, care au fost amenajate în perioada sovietică.

„Dintre cele 138 de beciuri cercetate, în vreo zece am văzut urme reale de buncăre de apărare. Unele erau dotate cu sisteme de electricitate, ventilare, truse medicale, sisteme antiincendiu – tot de ce ar avea nevoie cetățenii în situații excepționale”, a punctat Ion Ștefanița.

De asemenea, istoricul a enumerat câteva locații ale buncărelor cu acces liber din Chișinău. Acestea sunt: la intersecția străzilor Nicolae Iorga și Mihail Kogălniceanu, intersecția străzilor 31 August și Mihai Eminescu, strada Alexandru cel Bun 19, Alexandru cel Bun 29, Strada Vlaicu Pârcălab 38 etc.

Reporterul „Gazetei de Chișinău” a vizitat două dintre aceste locații, pentru a vedea starea lor actuală și dacă mai pot fi utilizate în scopul inițial.

Primul buncăr, amplasat în curtea unor case de locuit de la intersecția străzilor Nicolae Iorga și Mihail Kogălniceanu, nu doar că este nefuncțional, ci mai mult – se află într-o stare dezastruoasă. Urme ale sistemelor de electricitate, conducte învechite de apă, sisteme de ventilare și anti-incendiu nefuncționale – este ceea ce s-a găsit în adăpostul civil. Ușile în subsol sunt vraiște, iar la suprafață intrarea în buncăr este acoperită cu foi metalice pentru a proteja încăperea de precipitații.

„Acest adăpost a fost amenajat încă din perioada sovietică, dar priviți starea lui – de mult timp nu mai este practic. A fost lăsat în voia sorții”, a spus unul dintre locatari.

Într-o stare similară se află și buncărul amplasat pe strada Alexandru cel Bun 19. Aici lipsesc instalațiile sanitare, rețelele electrice funcționale, dar și produsele de primă necesitate. Se pare că autoritățile nu au mai intervenit de ani buni în gestionarea lor.

Potrivit lui Ion Ștefanița, dacă ar fi restabilite, aceste adăposturi ar putea deveni utilitare, întrucât au rezistat la toate provocările timp de sute de ani.

În cadrul unei emisiuni televizate, ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a declarat, că de cinci ani MAI nu mai este instituția responsabilă de astfel de spații.

„Buncărele se află în gestiunea administrației publice locale. Fiecare APL trebuie să cunoască ce are în gestiune”, a declarat ministra.

Astfel, reporterul „Gazetei de Chișinău” a transmis o solicitare către Primăria Chișinău, pentru a afla dacă se intenționează în viitor reconstrucția adăposturilor civile de pe teritoriul Capitalei sau dacă aceste spații vor fi valorificate în alte scopuri. Deocamdată, instituția nu a oferit un răspuns.

Autoare: Doina Buruiană