„Pledez pentru un management european al deşeurilor”

651
0

Experții din domeniul mediului susțin că Regulamentul pentru gestionarea anvelopelor uzate este necesar și util, emanat de principiile europene de gestionare a deşeurilor, „care nu permit haosul şi improvizaţia în colectarea, depozitarea şi reciclarea anvelopelor uzat”. Aceștia pledează pentru reșaparea, reciclarea, mărunţirea mecanică, piroliza şi metoda prin acțiunea jetului ca fiind cele mai indicate la gestionarea anvelopelor uzate. Incinerarea/coincinerarea deșeurilor ar fi ultima opțiune după reutilizare și reciclare. Specialiștii dau exemple de succes – ale Olandei, Norvegiei și Belgiei, unde se reciclează peste 90% din anvelopele uzate, pentru că incinerarea ar fi pe ultimul loc în gama de utilizări.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Interviu cu Alecu Reniţă, preşedinte al Mişcării Ecologiste din Moldova

Ce părere aveți despre Regulamentul privind gestionarea anvelopelor uzate? Care este impactul Regulamentului respectiv după implementare?

Regulamentul privind gestionarea anvelopelor uzate vine să acopere o restanţă îndelungată la acest tip de deşeuri. A devenit mai mult decât evident că parcul auto din R. Moldova s-a mărit considerabil, fără să „întinerească”, fapt care generează o gamă complexă de deşeuri, inclusiv multe mii de tone de anvelope uzate. Regulamentul este un document tehnic, emanat de principiile europene de gestionare a deşeurilor, menit să stabilească un set de norme la nivel naţional, care să nu permită haosul şi improvizaţia în colectarea, depozitarea şi reciclarea anvelopelor uzate. Este foarte important ca Regulamentul să devină în scurt timp o călăuză indispensabilă pentru agenţii economici şi un instrument de lucru pentru inspectorii de mediu şi autorităţi. Să nu uităm că un stat atât de sărac a luat credite de o sută de milioane de euro pentru a scăpa de deşeurile omniprezente şi a le gestiona după standardele UE. În ansamblu, pledez cu fermitate pentru un management european al tuturor tipurilor de deșeuri din R. Moldova.

–      În opinia dvs., care e cea mai bună metodă de gestionare a deșeurilor specifice, în special a anvelopelor uzate?

Unii pretinşi „experţi universali”, care în viaţa lor nu au apărat un fir de iarbă, iar în realitate au parazitat pe ideea de protecţie a mediului, tulbură minţile moldovenilor şi îi înșală că Europa înseamnă benzinării în inima parcurilor sau a grădinilor publice, depozite de deşeuri radioactive nepericuloase în galeriile subterane de lângă Chişinău, incineratoare inofensive în centrul capitalelor occidentale, fără să spună cum se comportă cetăţenii şi autorităţile din lumea civilizată cu Natura-Mamă, cum sunt monitorizate non-stop obiectivele cu risc de mediu, ce amenzi uriaşe se aplică indivizilor care încalcă legislaţia. Nivelul general de cultură ecologică al societăţii moldoveneşti se vede foarte clar în aceste zile şi nopţi de primăvară, când zeci, sute şi mii de incendii au cuprins teritoriul R. Moldova, transformând în scrum ecosistemele pline de viaţă, incubatoarele şi maternităţile naturii, zonele umede încărcate de peşti şi păsări sălbatice, perdelele forestiere de protecţie, flora şi fauna de pe suprafeţe uriaşe etc. E foarte dăunător să o facem pe „europenii”, când instituţiile statului sunt neputincioase, justiţia e la pământ, iar autorităţile transferă responsabilitatea lor de monitorizare şi control către agenţii economici, care poluează mediul înconjurător şi distrug resursele naturale. Nu avem nevoie de standarde europene pe hârtie şi în rapoarte, ci în practică, în realitatea cotidiană. Cât mă priveşte, consider că Mărunţirea mecanică, Piroliza şi Metoda prin acțiunea jetului ar fi variantele cele mai indicate, pe care băieţii şmecheri mai greu le-ar ocoli, în goana lor de a păcăli cetăţenii creduli şi a face profit pe seama naturii şi a sănătăţii oamenilor.

Vreau să cred, a câta oară, că Regulamentul actual va depăşi faza de bune intenţii şi va face ordine pe segmentul de deşeuri legat de anvelopele uzate. În Regulament, folosirea lor e diversificată la cele trei mijloace de bază (reutilizare, reciclare, recuperare), e descrisă bine şi cuprinde majoritatea metodelor utilizate în ţările europene. Doar varianta de incinerare, prezentată de Comisia parlamentară de profil de pe poziţii de forţă, a provocat reacţia comunităţilor afectate şi a mai multor ecologişti responsabili, care au solicitat lucruri elementare – să fie, mai întâi, instalat un sistem de monitorizare a calităţii bazinului aerian în regiunea uzinelor poluatoare de la Rezina-Râbniţa. Apoi să avem argumente concrete pentru a discuta cu oamenii locului, care se plâng de ani de zile că suferă de boli grave apărute în urma poluării aerului. A organiza „consultări publice” cu bâta în mână şi a te prezenta ca „expert european” e ridicol, arogant şi compromiţător pentru majoritatea parlamentară. Incapacitatea de a comunica eficient, convingător şi pe înţelesul oamenilor, fără îngâmfarea şi mojicia şefilor atotștiutori, aduce mari deservicii domeniului protecţiei mediului.

Cunoașteți exemplul unui stat dezvoltat care reciclează, distruge, arde, prelucrează acest tip de deșeu pe care am putea să-l urmăm, pentru ca impactul dezastruos pe care ar putea să-l aibă asupra mediului înconjurător să fie minim, iar impactul economic să fie unul pe măsură?

Cel puţin 10-15 ţări din Uniunea Europeană au experienţe avansate în utilizarea diversificată a anvelopelor uzate: după ce sunt reprocesate, ele sunt folosite la terenuri sportive şi de joacă; în arhitectura peisagistică; în industria construcţiilor; la asfaltul cauciucat pentru şosele; la etanşări şi umpluturi industriale; la piste de atletism; la combustibil etc.

Regulamentul deschide şi legitimează asemenea activităţi ceea ce, repet, e un lucru necesar în activităţile de ecologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Exemplul Belgiei mi se pare cel mai adecvat pentru R. Moldova, pentru că incinerarea ar fi cam pe ultimul loc din gama de utilizări. Să fie clar: rezervele mele faţă de arderea deşeurilor în R. Moldova sunt legate de neîncrederea faţă de instituţiile de stat şi agenţii economici implicaţi în acest proces care presupune multă responsabilitate şi bună credinţă. Iar în caz de abuzuri şi încălcări flagrante ale legislaţiei de mediu, nu există şanse, deocamdată, să facem dreptate naturii şi oamenilor, apelând la justiţia moldovenească.

Închei cu aceea că sunt un adept convins al economiei circulare şi îmi doresc mult ca acest model european să fie implementat în următorii 15-20 de ani în R. Moldova. Atunci, la sigur, problema deşeurilor ar deveni una secundară, fiindcă în economia circulară, proiectarea şi liniile tehnologice asigură ca ciclul de viaţă al unui produs să nu finalizeze în resturi poluatoare. Deşi sună aproape utopic pentru populaţia din spaţiul post-sovietic, dar economia circulară ar însemna, în linii mari, o economie fără deşeuri. Însă, până atunci, anvelopele uzate vor urma traseul tradiţional de reutilizare, reciclare şi recuperare.

DISCLAIMER

„Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).”

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT