NIT TV a pierdut la CtEDO procesul împotriva RM privind ridicarea licenței

1012
0

Fosta televiziune a comuniștilor, NIT TV, a pierdut azi, 5 aprilie, procesul intentat statului Republica Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), informează Asociaţia obştească „Juriștii pentru Drepturile Omului”. Reclamanta, televiziunea apropiată PCRM-ului (în frunte cu Vladimir Voronin), susținea că i-au fost încălcate drepturile la libera exprimare și i s-a retras pe nedrept licența de emisie.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

AO „Juriștii pentru Drepturile Omului” reamintesc că Noile Idei Televizate (NIT) S.R.L. a deținut un canal de televiziune privat, NIT, în Republica Moldova. Acesta și-a început activitatea în 1997 și în 2004 a primit licență pentru frecvență națională. Din 2009, televiziunea a fost vocea principală a singurului partid de opoziție (PCRM).

În perioada 2009 și 2011, televiziunea a fost sancționată de mai multe ori pentru încălcarea legislației privind protecția pluralismului, în particular a obligațiilor de neutralitate și imparțialitate, în buletinele sale de știri.

În 2012, după ce canalul de televiziune a refuzat să se conformeze prevederilor legale de pluralism stabilite în Articolul 7 din Codul audiovizualului din 2006, în pofida numeroaselor sancțiuni mai blânde impuse anterior, a fost retrasă licența companiei.

Astfel, AO „Juriștii pentru Drepturile Omului” notează că reclamantul „a contestat decizia respectivă în fața instanțelor naționale, însă acțiunea respectivă a fost respinsă ca nefondată. Curtea de Apel a constatat că autoritatea audiovizuală nu a avut altă opțiune decât să impună cea mai drastică sancțiune de revocare a licenței companiei, având în vedere că aceasta a refuzat să se conformeze prevederilor legislației naționale privind pluralismul”.

Invocând Articolul 10 din Convenție și Articolul 1 Protocolul nr. 1 din CEDO, compania reclamantă s-a plâns că revocarea licenței a constituit o încălcare a libertății de exprimare și a dreptului la respectul proprietății. De asemenea, ea s-a plâns, în temeiul Articolului 6 al CEDO, ce vizează dreptul la un proces echitabil, că procedurile privind revocarea licenței nu au fost echitabile. Compania reclamantă a cerut Curții să examineze, în particular, dacă legislația națională putea impune o obligație de neutralitate și imparțialitate în buletinele de știri ale unei televiziuni cu acoperire națională.

Prin urmare, Curtea a decis că nu a existat o violare a Articolului 10 din Convenție, libertatea de exprimare, și că nu a existat o violare a Articolului 1, Protocolul nr. 1, respectul proprietății.

Curtea a reamintit că politica națională în privința pluralismului promovată de autoritățile naționale și reglementată de Codul audiovizual național din 2006 a avut parte de o evaluare pozitivă din partea experților Consiliului Europei. Deși politica aleasă de către autoritățile naționale putea fi privită ca una destul de strictă, speța se referă la perioada anterioară tranziției la televiziunea terestră digitală, când numărul frecvențelor a fost foarte limitat, autoritățile fiind nevoite să aplice legislația corespunzătoare care să asigure transmiterea știrilor cu acuratețe și echidistanță, așa încât informația să reflecte tot spectrul opiniilor politice.

Astfel, Curtea a fost convinsă că motivele care au stat în spatele deciziei de a restricționa libertatea de exprimare a companiei reclamante au fost suficiente și relevante și că autoritățile naționale au luat în calcul necesitatea de a proteja pluralismul și drepturile altora, pe de o parte, și necesitatea de a proteja dreptul la libertatea de exprimare, pe de altă pare.

Suplimentar, chiar dacă pierderea licenței a dus eventual la transmiterea rețelei de televiziune analogică, compania reclamantă putea să re-aplice pentru licență după un an.

În hotărâre, Curtea a dezvoltat jurisprudența sa în privința pluralismului în mass-media și a clarificat inter-relația dintre aspectele interne și externe ale pluralismului mass-mediei, scopul marjei de apreciere a statului, și nivelul scrutinului aplicabil restricțiilor în această materie. De asemenea, ea a subliniat factorii pentru evaluarea cadrului normativ și aplicarea acestuia, se spune în decizia CtEDO la Cauza NIT S.R.L. contra Moldovei, cererea nr. 28470/12.

În acest context, reporterul „Gazeta de Chișinău” i-a solicitat lui Victor Nichituș, fost jurnalist la postul NIT TV, unde modera o emisiune de dezbateri politice în limba română, să comenteze decizia CtEDO. Victor Nichituș s-a eschivat de la răspuns, spunând că el nu este în măsură să se pronunțe pe marginea subiectului întrucât a lucrat la NIT „doar opt luni”.

„Cea mai indicată să comenteze această decizie este fosta directoare a acestui post de televiziune, Adela Răilean. Eu am lucrat acolo doar opt luni. Am făcut prima emisiune de dezbateri politice în limba română la un post de limbă rusă. Am încercat, și am reușit, să aduc în cadrul acelei emisiuni toți oponenții politici”, a spus Nichituș pentru „Gazeta de Chișinău”.

Am încercat să vorbim cu fosta directoare a NIT TV, Adela Răilean, aceasta nu a răspuns însă mesajelor și telefoanelor noastre.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a scris într-o postare pe pagina lui de facebook: „Hotărârea CtEDO în cauza „NIT vs Moldova” ne arată foarte bine unde e „hotarul” dintre propagandă și jurnalism. Știam că sunt lucruri diferite, dar de astăzi lucrurile au devenit și mai clare. Felicitări judecătorilor care încă în 2013 au reușit să stabilească această linie de demarcare. Este un precedent, care trebuie să dea de gândit instituțiilor care continuă să facă propagandă și să promoveze în mod conștient tot felul de fake-uri”.

Canalul preponderent de limbă rusă NIT TV a fost închis în aprilie 2012, după mai multe încălcări succesive ale prevederilor Codului Audiovizualului din Republica Moldova.

Anterior ridicării licenței de emisie, Consiliul Audiovizualului de la Chișinău a somat în mai multe rânduri acest post de televiziune și a aplicat amenzi pentru faptul că NIT TV refuza constant să difuzeze produse proprii în limba română, așa cum prevedea Codul Audiovizualului.

CA constata atunci că NIT TV încălca grila de emisie și în timpul campaniilor electorale, depășind timpii de antenă în favoarea PCRM-ului.

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE