Transportul municipal din Chișinău, în fața unei reforme vitale

Autoritățile municipale din Chișinău încearcă în premieră să prezinte pentru consultări publice problema transportului municipal. Din cauze de ordin politic, pentru a nu supăra electoratul, până în prezent tarifele la transportul urban de pasageri din Chișinău nu au fost subordonate unei logici economice.

Tarifele rămân astfel extrem de mici, iar o bună parte a pasagerilor călătorește gratuit. Și asta fără ca să existe un mecanism de compensare a acestor gratuități. Drept urmare, anual, o mare parte din bugetul municipal, bani care ar trebui, în mod normal, să fie direcționați pentru dezvoltarea urbei, ajung să acopere pierderile regiilor de transport municipal.

Fiecare al șaselea leu din bugetul municipal acoperă pierderile transportului public

În acest an municipiul Chișinău va plăti circa 800 milioane de lei din buget pentru a acoperi pierderile transportului municipal de pasageri. Este vorba de 15 la sută din bugetul municipal.

Potrivit unei analize a lui Veaceslav Ioniță, economist la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, subvenționarea transportului privat a sporit timp de 10 ani de 14 ori. Dacă în 2011 din bugetul municipal se alocau pentru subvenționarea transportului public 50,4 de milioane de lei, atunci în 2021 suma a ajuns la 700 de milioane lei. În condițiile scumpirilor la energia electrică și carburanți, în anul curent subvenționarea are toate șansele să ajungă la cel puțin 800 de milioane de lei.

Acum, fiecare al șaselea leu pe care îl câștigă municipiul Chișinău este alocat subvenționării transportului public.

„Până în anul 2014 circa șase la sută din veniturile municipiului erau direcționate către subvenționarea transportul public. Ulterior, suma s-a ridicat la opt la sută, iar în prezent este de 13 la sută. Dacă vor fi incluse scumpirile la carburanți și electricitate, se va ajunge la 15 la sută. Fiecare al șaselea leu pe care îl câștigă municipiul Chișinău este alocat subvenționării transportului public. Din acești bani pot fi reparate șase mari străzi din municipiul Chișinău”, face un calcul Veaceslav Ioniță.

De ce au scăzut veniturile și au crescut pierderile

Principala cauză este cea politică. Niciunul din primarii în funcție, când se gândea la următoarele alegeri, nu îndrăznea să stabilească tarife pentru transportul de pasageri în funcție de costurile suportate de transportatori. Și cu anii, odată cu scumpirile la carburanți sau la electricitate, la piesele de schimb și la alte consumabile, odată cu majorarea salariilor angajaților, pierderile au crescut exponențial.

În plus, a scăzut considerabil numărul pasagerilor, care se deplasează cu autobuzele și troleibuzele municipale pe măsură ce mulți și-au cumpărat mașini, iar altă parte din pasageri a fost preluată de serviciile de taxi, tot mai numeroase.

Drept urmare, dacă în 2009 transportul public municipal a transportat 194 de milioane de pasageri, anul trecut această cifră a fost de 143 de milioane.

Ce e de făcut?

Acum 20 de ani, când transportul municipal de pasageri era dominat de maxi-taxiuri, municipalitatea găsise o soluție magică pentru a acoperi pierderile suportate de parcul de autobuze și Regia de Transport Electric în Comun (RTEC), care gestionează parcurile de troleibuze. Taxele plătite de proprietarii de maxi-taxiuri erau direcționate pentru acoperirea pierderilor transportului aflat în gestiunea primăriei. Însă, odată cu lichidarea treptată a maxi-taxiurilor, Primăria a rămas fără acest colac de salvare. Drept urmare, au crescut transferurile din buget pentru a menține regiile pe linia de plutire.

Noul concept presupune tot un mecanism de acumulare a unor sume de bani din alte activități, care să acopere o parte din pierderile transportului urban. De această dată este vorba despre autoturismele chișinăuienilor.

Ioniță este de părere că municipalitatea trebuie să descurajeze posesorii de autoturisme să circule intens prin Chișinău și să parcheze în centrul capitalei, unde, din cauza mașinilor parcate, devine tot mai greu de circulat. Aglomerarea cu transport privat a orașului poate fi soluționată deopotrivă cu cea a pierderilor suportate de transportul public. Soluția ar consta, potrivit lui Ioniță, în introducerea unor plăți pentru parcare și a unei taxe de circulație prin centrul orașului. Banii colectați de aici ar trebui direcționați la subvenționarea transportului public.

„Avem o reducere destul de puternică a cetățenilor care merg cu transportul public în favoarea celui privat. Se creează din această cauză ambuteiaje enorme. Tot ce trebuie să facă autoritățile municipale este să gândească politici de descurajare a utilizării transportului privat și încurajarea apelării la transportul public. Persoanele care utilizează transportul privat trebuie să plătească, iar banii colectați să meargă la subvenționarea ramurii de transport municipal”, recomandă expertul.

Ioniță crede că prețul maximum posibil care poate fi acceptat astăzi pentru călătoriile cu autobuzul și troleibuzul ar trebui să fie de șase lei, deși calculele autorităților arată că costul real al unei călătorii este de aproape 10 lei.

Însă, pentru a proteja locuitorii municipiului, metodologia discutată privind aplicarea tarifului presupune câteva elemente importante. Acesta urmează a fi plafonat astfel încât de pe un salariu mediu să fie posibil de procurat cel puțin 1670 de călătorii. În al doilea rând, urmează ca anumite categorii de persoane, pensionarii și copiii, în primul rând, să continue să călătorească gratis. În rândul trei, cei cu abonamente vor plăti un preț pentru călătorii de 2-3 ori mai mic. După ce Consiliul municipal Chișinău (CMC) va adopta această metodologie, primarul, o dată la doi ani, va putea să ajusteze tariful fără decizia CMC în funcție de inflație. Spre exemplu, dacă în urma inflației, adică a scumpirii pieselor, carburanților, electricității etc., cresc costurile, urmează a fi majorate și tarifele. Dacă, însă, în decurs de doi ani inflația adună până la un leu în costul unei călătorii, tariful nu se majorează.

Aplicarea acestei metodologii oricum va produce pierderi, care se vor cifra la 300 milioane de lei pe an.

„Fiindcă a fost politizată ani de zile stabilirea tarifului, din 2009 acesta nu a fost modificat, acum vom avea o creștere prea bruscă. Este o decizie care va avea niște costuri politice pentru cei care o vor implementa. Cel puțin de două ori trebuia în această perioadă să fie ajustat. Deși au fost vreo zece tentative, acest lucru nu s-a făcut și permanent deciziile politice au stat la baza amânării”, a menționat analistul economic.

Un sistem integrat

Una din problemele transportului public municipal din Chișinău este lipsa unui sistem integrat. Astăzi, pentru ca să ajungi dintr-un punct în altul al municipiului, este nevoie să schimbi 2-3 unități de transport și pentru fiecare deplasare trebuie să cumperi tichet. Conform noii metodologii, se va introduce un preț unic pentru tot transportul public din municipiul Chișinău, indiferent cu ce călătorești: autobus, troleibuz sau maxi taxi. În viitor va fi posibil de a procura un tichet și de a te deplasa din punctul A în punctul B, indiferent de câte unități de transport ai nevoie să schimbi.

Totuși, este de menționat că această metodologie este abia la nivel de discuții. Ea urmează a fi dezbătută public și, doar după ce va fi votată de Consiliul Municipal, va putea intra în vigoare. Și asta, dacă aleșii municipali nu vor ezita și de această dată să schimbe paradigma funcționării transportului municipal pentru a evita costurile politice ale problemei.